Sectorul Administrativ Bisericesc

Coordonator: PC Pr. Cristi Gavrilă – consilier administrativ-bisericesc

Componenţa:

• PC Pr. Alexandru Tănase – inspector eparhial al Corpului de Inspecţie şi Control
• PC Pr. Valentin Turcu – inspector admininstrativ bisericesc
• Dl Ioan Florin Simion – secretar eparhial
• D-na Mariana Marin – secretar dactilograf
• D-na Mihaela Şerban – secretar dactilograf
• D-ra Adina Mihaela Stan – arhivar

Activităţile curente ale acestui Sector în cadrul eparhiei noastre sunt:

• avizarea cererilor de angajare în posturi clericale şi neclericale la Centrul Eparhial, protoierii şi parohii
• asigurarea corespondenţei cu Patriarhia, eparhiile, instituţiile de stat centrale şi locale, protoieriile etc. prin intermediul secretariatului eparhial
• programarea audienţelor către chiriarh, inclusiv a tinerilor ce solicită binecuvântarea căsătoriei
• întocmeşte Darea de seamă anuală către Patriarhia Română, precum Itinerariul pastoral al chiriarhului
• supraveghează activitatea bisericească, gospodărească şi administrativă a protoieriilor şi parohiilor
• propune Permanenţei Consilului Eparhial deferirirea cazurilor speciale Consistoriului Eparhial
• referă pozitiv sau negativ cererile de dispensă de orice fel adresate chiriarhului
• organizează examenul anual de capacitate preoţească
• referă cererile anuale de concediu ale preoţilor şi protopopilor
• avizează şi supraveghează desfăşurarea conferinţelor admininstrative ce au loc la Protoierii
• referă cererile adresate Chiriarhului privind datele slujbelor arhiereşti, sfinţirilor de biserici şi ale altor evenimente bisericeşti
• se ocupă de emiterea gramatelor şi altor distincţii bisericeşti

La sfârşitul anului calendaristic, activitatea Sectorului Admininstraiv Bisericesc este rezumată într-un Raport de activitate care este evaluat şi aprobat de Adunarea Eparhială a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor.

RAPORTUL DE ACTIVITATE
al Sectorului Administrativ-Bisericesc pe anul 2011
preot Cristi Gravrilă

Consilier administrativ-bisericesc

În aceeaşi Biserică, poporul lui Dumnezeu, clerul şi credincioşii mireni, serbează pururea Epifania (Înomenirea Fiului lui Dumnezeu), după cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „Iată, Eu sunt cu voi până la sfârşitul zilelor” (Matei 28,20), tot astfel şi Cincizecimea prezenţei Sfântului Duh, fiindcă tot Hristosul Domnului ne-a descoperit taina Sfântului Duh: „Va fi cu voi în veac” (Ioan 14,16). Urmând paradigmei patristice, după cum ne binevesteşte însuşi cel cu Gură de aur – Ioan, putem prăznui în fiecare zi atât Învierea, cât şi Cincizecimea, deoarece, în fiecare zi e, atât Duhul Sfânt, cât şi Domnul înviat sunt cu noi.

În Biserică, Însuşi Hristos continuă să fie Arhiereul Care Se oferă pe Sine ca Jertfă în continuare, Învăţătorul care Îşi propagă învăţătura despre Sine şi despre mântuirea în Sine, şi Conducătorul nostru spre mântuire.
În acest sens, următori făcându-ne Părinţilor cinstitori de Dumnezeu şi fiind încredinţaţi de prezenţa nemijlocită a lui Hristos Domnul în Biserica Sa, puterea actelor noastre este întărită de harul dumnezeiesc, care pe cele cu lipsă le plineşte.

În această nădejde, s-a înscris şi activitatea Sectorului Administrativ – Bisericesc în anul 2011.

1. Urmaţi pe episcop, precum Iisus Hristos a urmat Tatălui Său, şi pe preoţi, ca pe apostoli; cât priveşte pe diaconi, cinstiţi-i ca pe Legea lui Dumnezeu. (Sf. Ignatie, Epistola către Smirneni, VIII, 1-2)

Episcopul este cel care ţine comunitatea bisericească într-o succesiune de har şi de credinţă.

Urmând celor trei slujiri ale lui Hristos Domnul – de Învăţător, Arhiereu şi Împărat, şi fiind pe deplin încredinţat de cuvintele auzite la instalarea în demnitatea arhierească: „Primeşte toiagul acesta, ca să păstoreşti turma lui Hristos cea încredinţată, şi celor ascultători să le fie toiag de reazem şi întărire […]”, pe parcursul anului 2011, Preasfinţitul Părinte VINCENŢIU a oficiat 74 de Sfinte Liturghii Arhiereşti, a săvârşit un număr de 18 Sfinte Taine, 54 ierurgii, 3 sfinţiri de biserici noi şi 6 resfinţiri de lăcaşuri de cult, cărora li s-au efectuat lucrări de consolidare, reparaţii, restaurare, pictare/repictare; a pus piatra de temelie la două biserici, dintre care se remarcă punerea pietrei de temelie la Paraclisul Episcopal Sfântul Mare Mucenic Mina, căruia i s-a stabilit locaţia în incinta Centrului Eparhial.

Plinind cuvintele Sf. Ignatie – acolo unde se vede episcopul, acolo să fie şi poporul credincios (Către Smirneni VIII, 2), un loc important în activitatea pastoral-misionară a Preasfinţiei Sale l-a constituit prezenţa în mijlocul credincioşilor, în parohii şi biserici, cu prilejul vizitelor pastorale. Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu, în cursul anului 2011, a efectuat 92 de vizite pastorale la parohii şi 27 la mănăstiri. De asemenea, a primit în audienţă un număr de 382 de persoane. Au fost organizate două procesiuni cu Sfinte Moaşte, cu prilejul celor două hramuri ale Mănăstirii Sfinţii Voievozi din Slobozia: la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, când a fost adusă Racla Sfântului Grigorie Teologul de la Mănăstirea Slatina-Suceava şi la sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, când s-a adus spre închinare Racla cu Moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul de la Mănăstirea Bistriţa-Vâlcea.

Ca o apreciere a activităţii meritorii a unor preoţi vrednici şi a mirenilor binecredincioşi, care au dat dovadă de spirit de jertfă, generozitate, hărnicie şi devotament pentru binele Sfintei Biserici, Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu a oferit ranguri şi distincţii bisericeşti. A oferit 17 distincţii bisericeşti Crucea Sloboziei pentru cler şi 15 – Ordinul Crucea Sloboziei. Au fost oferite numeroase ranguri bisericeşti slujitorilor Sfintelor Altare: 35 de sachelar, 18 de iconom şi 13 de iconom stavrofor.

Ca Arhiereu şi următor al Sfinţilor Apostoli, a aşezat preoţi în comunităţile creştine, săvârşind un număr de 19 hirotonii (17 preoţi şi 2 diaconi). A săvârşit 44 de hirotesii în rândul clerului de mir şi 3 în rândul personalului monahal.

2. Împreuna slujire dintre cler şi mireni în cadrul aceluiaşi Trup Tainic al Domnului Hristos – Biserica. Activitatea organelor eparhiale: Adunarea Eparhială, Consiliul Eparhial şi Permanenţa Consiliului Eparhial. 

O schismă ideologică şi artificială între Hristos, preoţii slujitori şi credincioşii mireni este străină de duhul Tradiţiei Bisericii.

Astfel, se pune în discuţie aspectul implicării tot mai ample a credincioşilor mireni la bunul mers al Bisericii, într-o societate tot mai secularizată şi sărăcită de valorile perene creştine.

Părintele Dumitru Stăniloae considera că prin termenul sobornicitate se exprimă modul sinodal de păstrare a învăţăturii Bisericii la nivel episcopal, dar şi modul general comunitar al practicării învăţăturii. Toată Biserica este un Sinod permanent, o comuniune, o convergenţă şi o conlucrare permanentă a tuturor membrilor ei, fiindcă numai în această stare se păstrează şi se valorifică bunurile ei spirituale.

Biserica are pe Hristos întreg cu toate darurile Lui mântuitoare şi îndumnezeitoare şi fiecare Biserică locală şi fiecare credincios îl are întreg pe Hristos, dar numai dacă rămâne în întregul corpului.

Parte a misiunii preotului constă şi trezirea conştiinţei laicilor cu privire la rolul lor în săvârşirea lucrării Bisericii. Chiar dacă mult timp, termenul laikos avea tonuri de pasivitate, de a nu aparţine stratului activ, clerical, al Bisericii, iniţial, termenul indica apartenenţa la aşa-numitul laos –poporul lui Dumnezeu – la o „seminţie aleasă, preoţime împărătească, neam sfânt, popor agonisit, pe care Dumnezeu l-a chemat din întuneric la lumina Sa cea minunată” (I Petru 2, 9). Fiecare laic este chemat să fie participant activ la misiunea Bisericii în lume.

Laicii sunt chemaţi la exercitarea puterii bisericeşti pe trei coordonate: la exercitarea puterii învăţătoreşti, la exercitarea puterii sfinţitoare, precum şi la exercitarea puterii cârmuitoare sau jurisdicţionale.

În cadrul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, Adunarea Eparhială, Consiliul Eparhial şi Permanenţa Consiliului Eparhial şi-au dus activitatea pe temeiul sfintelor canoane ale Sinoadelor Ecumenice şi Locale, cu respectareaStatutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi a celorlalte norme specifice, cuprinse în Regulamentele bisericeşti şi hotărârile Sinodului Bisericii Ortodoxe Române.

2.1. Adunarea Eparhială

În conformitate cu prevederile art. 93 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, la convocarea Preasfinţitului Părinte Episcop Vincenţiu, emisă sub nr. 1 din 5 ianuarie 2011, membrii clerici şi mireni ai Adunării Eparhiale a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, s-au întrunit în şedinţa anuală de lucru a Adunării Eparhiale, în ziua de 20 ianuarie 2011, în Aula Centrului Socio-cultural Episcopul Damaschin din incinta Reşedinţei Episcopale, strada Episcopiei nr. 2. Plenul Adunării Eparhiale a aprobat: a) Raportul General al Consiliului Eparhial pe anul 2010, întocmit pe baza Dărilor de seamă ale Sectoarelor Administraţiei Eparhiale şi a Cancelariei Eparhiale; b) Rapoartele privind Contul de execuţie bugetară pe anul 2010 şi Contul de execuţie bugetară de asigurare a bunurilor bisericeşti pe anul 2010, precum şi Proiectul Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 şi Bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului de asigurare a bunurilor bisericeşti pe 2011, ale Administraţiei Eparhiale. La final, au fost exprimate mulţumiri Preasfinţitului Părinte Episcop Vincenţiu, precum şi părinţilor consilieri, pentru modul în care, din încredinţarea Preasfinţiei Sale, au vegheat la bunul mers al acestor sectoare în anul 2010.

2.2. Consiliul Eparhial s-a întrunit pe anul 2011 de două ori (Art. 97, alineat 1 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române).

În Şedinţa de lucru din 20 ianuarie 2011, Consiliul Eparhial a aprobat: 1) Darea de seamă a Sectorului Administrativ-bisericesc pe anul 2010; 2) Darea de seamă a Sectorului Cultural pe anul 2010; 3) Darea de seamă a Sectorului Economic pe anul 2010; 4) Darea de seamă a Sectorului Social-misionar pe anul 2010; 5) Darea de seamă a Cancelariei Eparhiale pe anul 2010; 6) Validarea ultimelor hotărâri ale Permanenţei Consiliului Eparhial;

În conformitate cu dispoziţiile Art. 124, respectiv Art. 41, din Regulamentul pentru alegerea, funcţionarea şi dizolvarea organelor deliberative şi executive în parohiile, protopopiatele şi eparhiile din Patriarhia Română, pe temelia prevederilor art. 98 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi art. 123–127 din Regulamentul pentru funcţionarea organelor deliberative, referitoare la convocarea şi lucrările Consiliului Eparhial, a fost convocat Consiliul Eparhial în şedinţă de lucru în ziua de luni, 31 octombrie 2011, orele 1000, drept pentru care a fost emis mandat pentru fiecare membru ales, în vederea participării la lucrările ce se vor desfăşura în sala de şedinţe a Centrului Socio-cultural Episcopul Damaschin din Slobozia, potrivit Ordinii de Zi anexată.

Hotărârile au fost aprobate cu unanimitate de voturi, după cum urmează:
I. Sectorul Administrativ – Bisericesc:
1) Se ia act de faptul că Permanenţa Consiliului Eparhial s-a întrunit în 36 de şedinţe de la începutul anului şi până la data respectivă;
2) Se validează hotărârile Permanenţei Consiliului Eparhial, cu privire la încadrările şi mişcările de personal din perioada ianuarie-octombrie 2011;
3) Se confirmă alegerile noilor Consilii Parohiale din 36 de parohii;
4) Se validează hotărârea Permanenţei Consiliului Eparhial de pe temei nr.2152/17, iunie 2011, cu privire la emiterea deciziilor de încetare a activităţii la limită de vârstă, a unui număr de 7 preoţi;
5) Se validează hotărârea Permanenţei Consiliului Eparhial de pe temei 2854/29.07.2011, cu privire la Examenele de capacitate şi selecţionare pentru parohiile din mediul urban;
6) Se validează hotărârea Permanenţei Consiliului Eparhial de pe temei 2982/2011, cu privire la desfiinţarea postului II de preot la Parohia Stelnica, Protopopiatul Feteşti, începând din 1 septembrie 2011;
7) Se aprobă cererea PC pr. paroh Niculaie Petre de pe temei 4000/2011, cu privire la alegerea a 4 membri de drept, 4 membri supleanţi şi a unui epitrop, în cadrul Consiliului Parohial al Parohiei Sf. Ilie din oraşul Feteşti, Protopopiatul Feteşti;

II. Sectorul Cultural: Se ia act şi validează:
1. Activităţile culturale închinate Anului omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii în Patriarhia Română;
2. Ultimele publicaţii ale Editurii Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor;
3.Acordarea a 16 burse lunare (a câte 200 de lei fiecare) elevilor de la Seminarul Teologic Sfântul Ioan Gură de Aur din Slobozia;
4. Organizarea a două şedinţe administrative cu profesorii Seminarului Teologic Sfântul Ioan Gură de Aur din Slobozia, care predau materiile teologice în cadrul acestei instituţii, în vederea eficientizării actului didactic;
5. Desfăşurarea Examenului pentru certificarea competenţelor profesionale. La examen s-au înscris 18 elevi, toţi din seria curentă;
6. Organizarea a două întâlniri cu profesorii care predau religia din judeţele Ialomiţa şi Călăraşi;
7.Stagiul de formare a personalului clerical Propovăduire la timpul prezent;

III. Sectorul Economic:
1. Se ia act şi se validează hotărârile Permanenţei Consiliului Eparhial, prezentate în raportul PC pr. Ion Florea, Consilier Economic, cu privire la activitatea economică în perioada 20 ianuarie – 31 octombrie;

IV. Sectorul Social – Misionar:
1. Se ia act şi se validează hotărârile Permanenţei Consiliului Eparhial, prezentate în raportul PC pr. Daniel – George Sturzoiu, Consilier Social – Misionar, cu privire la activitatea social – misionară.

2.3. Permanenţa Consiliului Eparhial 

Permanenţa Consiliului Eparhial a fost convocată de către Preasfinţitul Vincenţiu în cursul anului 2011 de 41 de ori. S-a întrunit între şedinţele Consiliului Eparhial, fiind formată din chiriarh, ca preşedinte, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic şi contabilul-şef, ca membri.

Permanenţa Consiliului Eparhial are preşedinte pe chiriarhul locului – Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, şi un număr de 17 membri. Hotărârile Permanenţei Consiliului Eparhial au fost luate în acord cu atribuţiile statutare şi au vizat buna desfăşurare – sub raport administrativ bisericesc, cultural, economic – financiar şi misionar – filantropic, a vieţii bisericeşti din Eparhie.

3. Activitatea Jurisdicţională – Administrativă

3.1. Generalităţi

Plecând de la canonul 17 al Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon (451), coroborat cu 38 al Sinodului VI Ecumenic de la Constantinopol (691-692) şi 2 al Sinodului II Ecumenic de la Constantinopol (381), care fixează principiul ca împărţirea unităţilor administrative bisericeşti să se facă ţinându-se seama de modul în care sunt împărţite unităţile administrative ale statelor şi alte unităţi cu caracter obştesc, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor are în jurisdicţia sa canonică judeţele Ialomiţa şi Călăraşi. Eparhia este împărţită în şase protopopiate: Slobozia, Feteşti şi Urziceni în judeţul Ialomiţa, Călăraşi, Lehliu şi Olteniţa în judeţul Călăraşi.

În cadrul Eparhiei îşi duc activitatea un număr de 339 parohii, 15 filii, 12 mănăstiri şi 2 schituri. În aceste unităţi administrativ – bisericeşti slujesc 424 preoţi şi diaconi, precum şi 291 persoane cu statut neclerical.
În cursul anului 2011 au primit harul preoţiei un număr de 19 tineri absolvenţi de Facultate şi masterat. În cursul aceluiaşi an, 8 preoţi au primit Decizii de încetare activităţii la limită de vârstă, iar 5 au trecut la cele veşnice (PPCC Hangu Sorin Marian – Parohia Mihail Kogălniceanu, Protopopiatul Feteşti -, Neacşu Constantin – Parohia Iazu, Protopopiatul Slobozia -, Ioan Negoiţă, pensionar, Protopopiatul Slobozia -, Petre Ion, pensionar, Protopopiatul Slobozia – şi Petre Iulian, Protopopiatul Lehliu).

3.2. Sectorul Eparhial Administrativ – Bisericesc 

Activităţile Centrului Eparhial au fost evidenţiate într-un număr de 5210 temeiuri, dintre care menţionăm:

• Sectorul Administrativ – Bisericesc: 2149;
• Sectorul Cultural: 656;
• Sectorul Economic şi Financiar:1953;
• Sectorul Social – Misionar: 452.

În cadrul Sectorul Administrativ Bisericesc şi-au dus activitatea:

1. PC pr. Dumitru Păduraru – Consilier Administrativ Bisericesc (perioada: 1 ianuarie – 28 februarie 2011);
2. PC pr. Cristi Gavrilă – Consilier Administrativ Bisericesc (perioada: 1 martie 2011 – până în prezent);
3. PC pr. Alexandru Tănase – Inspector Eparhial Bisericesc;
4. PC Arhim. Rafail Mîţ – Exarhul mănăstirilor;
5. PC pr. Valentin Turcu – Inspector Administrativ Bisericesc;
6. D-na Laura Ionescu – Serviciul Personal;
7. D-l Ioan Florin Simion – Secretar Eparhial 1;
8. PC pr. Cătălin Ciobia – Secretar Eparhial 2;
9. D-na Mihaela Şerban – Secretar Dactilograf;
10. D-na Mariana Marin – Secretar Dactilograf;
11. D-na Adina – Mihaela Beca – Arhivar.

Corespondenţa adresată Centrului Eparhial a fost repartizată Sectoarelor Eparhiale de către d-l Ioan Florin Simion, Secretar Eparhial, sub îndrumarea Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor.

3.3 Mişcările de personal clerical şi neclerical 

În cursul anului 2011, în urma referatelor Sectorului Administrativ Bisericesc şi cu binecuvântarea arhierească a chiriarhului, pentru buna desfăşurare a vieţii bisericeşti în Eparhia Sloboziei şi Călăraşilor, Permanenţa Consiliului Eparhial a aprobat următoarele mişcări de personal:

• au fost efectuate 12 transferuri în posturi de preot;
• 6 cântăreţi bisericeşti au fost angajaţi;
• au fost aprobate 2 transferuri de cântăreţ bisericesc;
• pentru buna funcţionare a locaşurilor de cult, au fost angajaţi 20 îngrijitori bisericeşti;
• în sprijinul activităţii asistenţei sociale şi filantropice au fost angajate 4 persoane în postul de asistent social la protopopiate (Slobozia, Lehliu, Olteniţa, Călăraşi);
• pentru bunul mers al Cancelariei Eparhiale, a fost numit în postul de secretar eparhial d-l Ioan Florin Simion;
• începând cu 1 februarie 2011, PC pr. Alexandru Tănase a fost numit în postul de inspector eparhial bisericesc;
• Sectorul Administrativ – Bisericesc, începând cu 1 martie 2011, a avut un nou consilier în persoana PC Pr. Cristi Gavrilă;
• PC pr. Andrei Gabriel Ghiaur ocupă funcţia de inspector eparhial, în cadrul Sectorului Patrimoniu, începând cu 1 decembrie 2011;
• în postul de secretar la protopopiat au fost numiţi: PC pr. Ion Buche la Feteşti; PC pr. Gabriel Daniel Ciobanu în postul de secretar II la Olteniţa şi d-l Viorel Vasile Dinu la Călăraşi;
• doi preoţi, PC pr. Ilie Ramon Eugen şi PC pr. Marian Pătărlăgeanu, au fost socotiţi vrednici de a fi numiţi protopopi la Călăraşi şi Feteşti
• din rândul personalului neclerical, 6 persoane au ieşit la pensie la limită de vârstă, iar 5 şi-au dat demisia;
• 5 preoţi şi-au mutat cartea de muncă din învăţământ la Episcopie.

Pentru buna funcţionare a Sectorului Administrativ Bisericesc şi împlinirea atribuţiilor canonice, statutare regulamentare, în vederea ocupării posturilor de preot, parohiile vacante au fost date la concurs şi postate din timp de site-ul oficial al episcopiei.

3.4. Refacerea alegerilor din ianuarie 2010, cu privire la Consiliul şi Comitetul Parohial.

Pe temeiul nr. 997/28.03.2011 – urmare a binecuvântării Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, s-a trecut la verificarea alegerilor organelor executive ale parohiilor, din sesiunea ianuarie 2010. În urma analizei, s-a constatat că un număr de 36 de parohii din cadrul Eparhiei, au ales nestatutar componenţa Consiliului Parohial şi a Comitetului Parohial. Fiecare caz în parte a fost analizat şi corectat, în conformitate cu normele statutare.

3.5. Organizarea Examenului de Capacitate preoţească şi Examenul de selecţionare în vederea ocupării posturilor vacante din municipiile şi oraşele din cadrul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor (4 octombrie 2011) (temei 2854/29.07.2011)

Conform temeiului nr. 2643/ 13 iulie 201 şi temeiului nr. 2879/1 august 2011, luând în considerare prevederile Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, Art. 124 – (1) La parohiile din mediul urban (municipii şi oraşe) preoţii se numesc prin concurs, dintre doctorii, absolvenţii de masterat şi licenţiaţii în teologie. Aceştia sunt datori să aibă minimum cinci ani de vechime în cler şi să promoveze examenul de selecţionare pentru parohiile din mediul urban, având în vedere că în Eparhia noastră erau posturi vacante la parohii urbane şi rurale – potrivit Metodologiei pentru obţinerea gradelor profesionale în preoţie şi celorlalte acte normative bisericeşti, Sectorul Administrativ – Bisericesc este responsabil cu organizarea examenului de capacitate, respectiv examenului de selecţionare pentru parohiile urbane -, Permanenţa Consiliului Eparhial a aprobat (temei 2854/29.07.2011) desfăşurarea examenului de capacitate preoţească şi a examenului de selecţionare în vederea ocupării posturilor clericale vacante din municipiile şi oraşele din cadrul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, luând hotărâri cu privire la dată; locaţie; programă, comisia de desfăşurare, înscrierea candidaţilor şi actele necesare pentru înscriere.

La examenul de capacitate preoţească au fost 31 candidaţi, dintre care 9 respinşi. La examenul de selecţionare s-au prezentat doi candidaţi, care au promovat examenul.

3.6. Desfiinţare postul II de preot la Parohia Stelnica, Protopopiatul Feteşti, începând din 1 septembrie 2011 (temei 2982/2011)

Permanenţa Consiliului Eparhial a aprobat desfiinţarea postului II de la Parohia Stelnica (cat. I, 421 familii), Protopopiatul Feteşti, din raţiuni pastoral – misionare. Hotărârea a fost luată în contextul transferului disciplinar al celor doi preoţi: PC pr. Daniel Spătaru şi PC pr. Vasile Pârvu.

3.7. Completarea Consiliului Parohial al Parohiei Sf. Ilie din Feteşti, Protopopiatul Feteşti

Luând în considerare normele Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, articolele 59-63; prevederile Regulamentului pentru alegerea, funcţionarea şi dizolvarea organelor deliberative şi executive în parohiile, protopopiatele şi eparhiile din Patriarhia Română, articolele 15-50, s-a aprobat cererea PC pr. paroh Niculaie Petre, de pe temei 4000/2011, cu privire la alegerea a 4 membri de drept, 4 membri supleanţi şi a unui epitrop, în cadrul Consiliului Parohial al Parohiei Sf. Ilie din oraşul Feteşti, Protopopiatul Feteşti.

3.8. Organizarea Şedinţelor cu părinţii protopopi

Având ca temei nr. 1344/ 20 aprilie 2011, în urma binecuvântării arhiereşti primite, a fost organizată Şedinţa Administrativă cu părinţii protopopi din 4 mai 2011. Sectorul Administrativ Bisericesc a avut următoarea Ordine de zi: situaţia tristă a Alegerilor Parohiale din ianuarie 2010; importanţa completării dosarului personal; lista parohiilor vacante va fi actualizată permanent la Protopopiate după site-ul Episcopiei; înaintarea actelor către Centrul Eparhial – condiţii minime; comunicări precise – când nu se fac nunţi – pentru evitarea situaţiilor neplăcute când nu se pot da dispense; accent pe configuraţia confesională a fiecărei localităţi din protopopiate; necesitatea sau nu a tipăririi Registrului de Intrări – Ieşiri de la fiecare parohie; afişarea actelor primite de la Centrul Eparhial la avizierul fiecărei parohii trebuie făcută cu discernământ şi tact pastoral din partea preotului paroh; susţinerea Referatului Dimensiunea canonico-statutară şi importanţa misionară a funcţionării Consiliului Parohial.

Pe temei nr. 3309/2 septembrie 2011, urmare a binecuvântării arhiereşti primite, a fost organizată Şedinţa Administrativă cu părinţii protopopi ai protopopiatelor din cadrul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, în ziua de joi, 15 septembrie 2011. Sectorul Administrativ Bisericesc a prezentat următoarele puncte pe ordinea de zi:

• 1. Lista parohiilor vacante din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor va fi actualizată permanent la fiecare Protopopiat după Site-ul Episcopiei;
• 2. Cu privire la abaterile disciplinare ale cântăreţilor bisericeşti, se cuvine să precizăm următoarele: Consistoriul Disciplinar Protopopesc judecă în primă instanţă, cu drept de recurs la Consistoriul Eparhial, personalul bisericesc inferior – cântăreţi şi paraclisieri, pentru cazul când acestora li se aplică pedeapsa prevăzută la art. 4, par. B, lit. e): destituirea (Art. 55, lit. d) din Regulamentul de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române);
• 3. Suplinirea parohiei este stabilită de Chiriarh la recomandarea PC protopop; nimeni nu poate suplini fără aprobarea scrisă a Chiriarhului;
• 4. Legitimaţiile preoţilor vor fi semnate pe verso cu toată responsabilitatea de PPCC protopopi şi înscrise într-un Registru special la fiecare protopopiat; registrul de legitimaţii va fi păstrat la protopopiat;
• 5. PPCC protopopi nu au dreptul să implementeze o hotărâre în teren fără aprobarea scrisă a Centrului Eparhial; fapta constituie abatere disciplinară, conform Regulamentului de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, art. 2, lit. c);
• 6. Analiza Procesului Verbal al Inspecţiei Semestriale a Părinţilor Protopopi în Protopopiate;
  • 6.1. Evaluare şi propuneri: în baza articolului 71, alineat c) din Statut, protopopul înscrie în registrul de inspecţie al parohiei procesul-verbal amănunţit, privind constatările făcute. O copie a acestuia se înaintează Centrului eparhial, cu raport şi propuneri, iar al treilea exemplar rămâne la protopopiat; au fost făcute propuneri cu privire la conţinut pentru toate Sectoarele de activitate: Administrativ, Cultural, Economic şi Social-misionar.

3.9. Analizarea inspecţiilor săvârşite de părinţii protopopi în teren

Protopopul, reprezentant oficial al chiriarhului în teren, are responsabilitatea să inspecteze parohiile din protopopiat, cel puţin o dată pe an. Rapoartele de inspecţie ale părinţilor protopopi, ce cuprind toate sectoarele de activitate ale unei parohii (administrativ, cultural, economic, social) au fost analizate de către Sectorul Administrativ Bisericesc, care a făcut şi propuneri chiriarhului în acest sens.

3.10. Sectorul Administrativ Bisericesc a făcut parte din comisia de analiză a Registrelor Contabile ale parohiilor din cuprinsul eparhiei. În urma şedinţelor cu părinţii parohi, situaţia economic-financiară s-a îmbunătăţit.

3.11. Pe anul 2011, PC pr. Gavrilă Cristi a publicat următoarele studii şi recenzii în revistele eparhiale, precum şi actualizarea unui îndrumător liturgic:

• 1. Studiu: Teologia Sfântului Botez – „Din apă şi din Duh” (Ioan 3, 5). Descoperirea şi participarea dreptmăritorului creştin la perspectiva Tainei, în rev. Bărăganul Ortodox, anul IX, nr. 97, iunie, 2011;
• 2. Studiu: Statutul juridico-canonic al Bisericii Ortodoxe Române în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Contextul Recunoaşterii Autocefaliei, în Almanahul Bisericesc al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, 2011; (pp. 83-108);
• 3. Studiul: Comuniunea eclesială întru nădejde şi dragoste. Lipsa comuniunii – individualismul egoist în Rev. Bărăganul Ortodox, anul IX, nr. 96, mai 2011;
• 4. Reportajul: Pelerinajul cu moaştele Sfântului Grigorie Teologul în Municipiul Slobozia cu ocazia sărbătorii Izvorul Tămăduirii – Hramul Mănăstirii Sfinţii Voievozi, în Rev. Bărăganul Ortodox, anul IX, nr. 96, mai 2011;
• 5. Pr. iconom Constantin MOISIU, Să stăm bine. Să stăm cu frică, Povăţuitor liturgic pentru preoţi şi popor, Ediţia a II-a, actualizarea textului, corectura potrivit normelor ortografice actuale şi note: Pr. Cristi GAVRILĂ, Editura Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, 2011;
• 6. Recenzie: Editura DOXOLOGIA a lansat, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, lucrarea Prelegeri de estetica Ortodoxiei, vol. I. Teologie şi estetică, (457 pp.) vol. II. Ipostazele artei,(484 pp.) Ediţia a 2-a, rev. – Iaşi, 2009, a Prof. Univ. Dr. Mihail DIACONESCU.

4. Puterea jurisdicţională. Funcţia Judecătorească

4.1. Premise

În activitatea vieţii bisericeşti, ca şi în viaţa oricărei societăţi, după cum există norme de conduită obligatorii pentru toţi membrii ei, tot astfel sunt necesare organele speciale care au în grijă judecarea celor care le încalcă, lucrând fie împotriva lor, fie îndeplinindu-le cu rea credinţă sau omiţând îndatoririle care derivă din ele.

În Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, specificul justiţiei bisericeşti urmăreşte sprijinirea lucrării de mântuire a credincioşilor în Biserică şi pleacă de la principiul că Biserica nu vrea moartea păcătoşilor, ci să se întoarcă de la păcat şi să fie vii (Iezechiel 33, 11). Se urmăreşte îndreptarea şi restabilirea celor care se pocăiesc în vederea obţinerii mântuirii, de aceea, justiţia bisericească nu urmăreşte pedeapsa, propriu – zis, ca o răzbunare a legii bisericeşti.

Însuşi Mântuitorul stabileşte norma generală de judecată, pe care se cuvine să o urmăm îndeaproape, şi anume: De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul. Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş.” (Matei 18, 15-17)

4.2.1. Chiriarhul locului – Autoritatea individuală de disciplină şi judecată – în toate cazurile – în cadrul eparhiei sale

În conformitate cu Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe, episcopul are dreptul de a judeca pe clericii din eparhia sa (5-I Ec.; 9-IV Ec.; 102-VI Ec.; 14-Sardica), cu dreptate (5-I Ec.; 4-VII Ec.) şi să nu condamne pe nimeni, fără dovezi suficiente (133-Cartagina; 6-Teofil Alex.).

Cea mai înaltă instanţă de judecată pentru monahi dintr-o eparhie o reprezintă episcopul (4, 8-IV Ec.; 22-VII Ec.).

4.2.2. Consistoriul Protopopesc

În cadrul fiecărui Protopopiat din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, anume Slobozia, Feteşti, Urziceni şi Călăraşi, Lehliu, Olteniţa, funcţionează un Consistoriu Disciplinar Protopopesc.

Potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea BOR,(art. 149, alineat 1- 5), Consistoriul disciplinar protopopesc este instanţa disciplinară şi de judecată pentru personalul neclerical şi organismul de mediere pentru neînţelegerile ivite în rândul personalului bisericesc, precum şi între parohieni şi preot. Consistoriul disciplinar protopopesc funcţionează pe lângă fiecare protopopiat, cu aprobarea chiriarhului, şi este format dintr-un preşedinte cleric şi trei membri, dintre care doi membri clerici, numiţi pe termen de patru ani, de către chiriarh, dintre preoţii din protopopiat, cu cel puţin gradul II, doctori, absolvenţi de masterat sau licenţiaţi în teologie, care au cunoştinţe canonice şi juridice, precum şi un membru din rândul cântăreţilor bisericeşti din protopopiat. Consistoriul disciplinar protopopesc are un grefier desemnat de preşedinte şi numit de chiriarh. Dacă, prin hotărârea dată de Consistoriul disciplinar protopopesc, părţile nu s-au declarat împăcate, cazul se transferă, în ultimă instanţă, la Consistoriul eparhial. Hotărârile Consistoriului disciplinar protopopesc privind cântăreţii bisericeşti sunt definitive, după aprobarea lor de către chiriarh şi nu pot fi atacate cu recurs la Consistoriul eparhial, cu excepţia celor care prevăd pedeapsa destituirii acestora.

Prin temeiul de pe nr. 3937/05 octombrie 2011 al Permanenţei Consiliului Eparhial, PC pr. II Nicolae Ion de la Parohia Sf. Împăraţi Constantin şi Elena – Călăraşi, Protopopiatul Călăraşi, a fost revocat din funcţia de membru al Consistoriului Protopopesc, în conformitate cu dispoziţiile canonului 15 Cartagina, Art. 156 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, Art. 149, alineat 2 din acelaşi Statut, art. 59 din Regulamentul de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române.

Pe baza aceluiaşi temei, PC pr. Sima Constantin de la Parohia Mircea Vodă din Călăraşi, a fost numit în funcţia de membru al Consistoriului Protopopesc al Protopopiatului Călăraşi, începând din ziua prezentei comunicări şi până la revocarea lui de către Chiriarhul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, în conformitate cu următoarele dispoziţii canonice, statutare şi regulamentare: Canonul 32 apostolic, 62 Cartagina, Art. 149, alineat 2 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române; Art. 54 din Regulamentul de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române.

4.2.3. Consistoriul Eparhial Bisericesc

În cadrul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor funcţionează ca instanţă de judecare în fond, Consistoriul Eparhial Bisericesc.

Potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea BOR, (art. 150, alineat 1- 7), Consistoriul Eparhial este instanţă disciplinară şi de judecată pentru abaterile şi delictele clerului de mir care judecă şi propune chiriarhului spre aprobare hotărâri privind sancţionarea acestora. Hotărârile Consistoriului eparhial devin definitive după aprobarea lor de către chiriarh. Consistoriul eparhial funcţionează la fiecare arhiepiscopie şi episcopie, din încredinţarea chiriarhului, şi este format din 3 membri titulari şi 2 membri supleanţi. Membrii acestui Consistoriu sunt preoţi, cu cel puţin gradul II, doctori, absolvenţi de masterat sau licenţiaţi în teologie, care au cunoştinţe canonice şi juridice. Membrii Consistoriului eparhial se aleg la propunerea chiriarhului de către Adunarea eparhială, pe termen de 4 ani. Numirea membrilor Consistoriului eparhial, precum şi a preşedintelui, din rândul titularilor, se face prin decizie chiriarhală. Consistoriul eparhial are un grefier cleric, numit de chiriarh.

Consistoriul Eparhial Bisericesc a funcţionat în anul 2011, sub următoarea formulă: PC pr. Ion Androne – preşedinte (ianuarie – 19 octombrie 2011); PC pr. Geantă Ionel-Viorel –judecător (20 octombrie 2011 – până în prezent); PC pr. Ion Sturzoiu – judecător; PC pr. Romică Păun – judecător (19 octombrie 2011 – până în prezent); PC pr. Arzoiu Constantin-Ion – acuzator (procuror) (ianuarie 2011); PC pr. Alexandru Tănase – acuzator (februarie 2011 – până în prezent); PC pr. Munteanu Cristian-Ştefan – grefier. Membrii supleanţi: PC pr. Petranici Laurenţiu-Adrian, pr. Albu Ion şi PC pr. Munteanu Victor. Apărători: PC pr. Popa Ion; PC pr. Stanciu Dragoş şi PC pr. Lungu Gheorghe-Felician.

4.2.4. Consistoriul Monahal

În cadrul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor funcţionează ca instanţă de judecare în fond, Consistoriul Eparhial Monahal.

Potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea BOR, (art. 151, alineat 1- 5), Consistoriul eparhial monahal este instanţă disciplinară şi de judecată pentru abaterile şi delictele clerului monahal, care judecă şi propune chiriarhului spre aprobare hotărâri privind sancţionarea acestora. Hotărârile Consistoriului eparhial monahal devin definitive după aprobarea lor de către chiriarh. Consistoriul eparhial monahal funcţionează la fiecare arhiepiscopie şi episcopie, din încredinţarea chiriarhului, şi este format din 3 membri titulari şi 2 membri supleanţi. Membrii Consistoriului eparhial monahal sunt desemnaţi de chiriarh dintre arhimandriţii şi protosinghelii din mănăstirile eparhiei, care s-au remarcat printr-o viaţă duhovnicească aleasă, doctori, absolvenţi de masterat sau licenţiaţi în teologie, care au cunoştinţe canonice şi juridice. Numirea membrilor Consistoriului eparhial monahal, precum şi a preşedintelui, din rândul titularilor, se face prin decizie chiriarhală, pe o perioadă de 4 ani. Consistoriul eparhial monahal are un grefier numit de chiriarh, din rândul clerului monahal de la Centrul eparhial.

4.3. Încălcări ale legilor bisericeşti şi aplicarea pedepselor disciplinare

Chiriarhul, pe baza unei anchete regulamentare sau a unui raport/referat al organelor administrative în subordine, a aplicat, fără drept de recurs din partea celor sancţionaţi, următoarele pedepse disciplinare: 89 Avertismente şi Dojeni Arhiereşti; 5 transferuri disciplinare (prin decizi chiriarhală – art. 88, alineat 1, litera d1), 4 cazuri de preoţi care au pierdut oficiul de paroh şi o canonisire la mănăstire.

Consistoriul Disciplinar al Protopopiatului Slobozia a aplicat pedeapsa destituirii unui număr de doi cântăreţi bisericeşti.

Consistoriul Eparhial Bisericesc a avut pe rol un număr de 22 dosare, dintre care 20 procese soluţionate şi 2 în curs de judecare. Au fost administrate 8 caterisiri, precum şi alte pedepse: 3 Transferuri disciplinare; 3 Canonisiri la mănăstire şi 5 Dojeni Duhovniceşti. De asemenea, a fost soluţionat şi un recurs (destituire cântăreţ bisericesc).

Consistoriul Monahal Eparhial a fost înfiinţat în şedinţa Permanenţei Consiliului Eparhial din 4 august 2005, pentru cercetarea cazurilor de indisciplină a monahilor din cuprinsul Eparhiei şi are următoarea componenţă: PC Arhim. Rafail Mîţ – Preşedinte; PC protos. Antonie Ciobanu – judecător; PC Ierom. Irineu Talpoş – judecător; PC Ierom. Casian Ţăran – asistent şi PC Protos. Leontie Fusa – grefier. Au fost aplicate următoarele pedepse: 2 caterisiri a ieromonahilor: Cojocaru Costel Casian şi Gârţan Ioan pentru abateri grave de la disciplina şi viaţa monahală şi o excludere din monahism a maicii Gâtlan Elena Sebastiana.

4.4. Procedura în materie de judecată

În judecarea faptelor ilicite şi aplicarea pedepselor, s-a ţinut cont de următoarele acte procedurale: ancheta sau instrucţia; introducerea acţiunii, care s-a făcut fie din oficiu, fie la sesizarea sau cererea celor interesaţi, fixarea termenului de judecată şi citarea părţilor, dezbaterea publică cu administrarea probelor şi asigurarea dreptului de apărare a celor chemaţi în judecată, deliberarea şi pronunţarea, producerea hotărârii în chip motivat, cu asigurarea dreptului de apel sau de recurs la o instanţă superioară, judecarea recursului, revizuirea şi casarea hotărârii.

4.5. Activitatea Corpului de Inspecţie şi Control

Prin activitatea Corpului de Inspecţie şi Control, s-au soluţionat un număr de 14 sesizări. Datorită faptului că sesizările lor nu s-au dovedit a fi reale, prin cercetare sau anchetă, majoritatea dosarelor au fost clasate. Reclamanţilor le-au fost trimise răspunsuri scrise.

5. Activitatea pastoral – misionară. Evaluare şi perspective

5.1. Actualitatea şi responsabilitatea misiunii preotului. Un gânditor duhovnicesc mărturisea: În fiecare parohie este un om care e al tuturor, care e chemat ca martor, ca sfătuitor şi ca sfinţitor în cele mai solemne acte ale vieţii omeneşti. Un om fără de care nici nu ne naştem nici nu murim, care te primeşte de la sânul mamei şi nu te părăseşte decât la groapă; care binecuvintează sau sfinţeşte leagănul, patul conjugal, năsălia morţii şi coşciugul, un om pe care copilaşii se obişnuiesc să-l iubească şi să se teamă fireşte de el; un om pe care necunoscuţii îl numesc părinte; un om înaintea căruia creştinii îşi duc mărturisirile lor cele mai grele, lacrimile cele mai secrete; un om care prin rostul lui, e mângâietorul tuturor durerilor omeneşti, care vede bătând la uşa sa şi pe sărac şi pe bogat: cel bogat ca să-şi lase discret milostenia, cel sărac ca să primească fără să se ruşineze; un om care nefiind de niciun rang social, ţine deopotrivă de toate clasele;… în sfârşit, un om care ştie toate, care are dreptul să spună tot şi-al cărui cuvânt cade de sus asupra minţii şi inimii omului, prin autoritatea dumnezeieştii lui misiuni. Acest om este preotul.

La o analiză atentă a textului putem observa universalitatea definiţiei preotului şi în acelaşi timp actualitatea ei. Desigur, se pot nuanţa anumite stări, dar, în esenţă, mesajul este cât se poate de semnificativ şi complet.

Diversitatea opţiunilor mass-media şi noile mişcări pseudo-religioase au făcut ca preotul să simtă responsabilitatea amvonului în orice dialog cu credincioşii. Preotul este chemat să aducă Cuvântul lui Dumnezeu în şcoli, spitale, penitenciare, armată şi în toate sectoarele de activitate. Pentru toate aceste cazuri, preotul trebuie să aibă un discurs actual şi bine ancorat în realitate.

Preotul trebuie să fie foarte bine ancorat în realitate. Să aibă o cultură solidă şi să se pregătească pe tărâm laic şi teologic, într-un mod permanent. Numai astfel va putea să facă faţă noilor provocări contemporane la care trebuie să găsească răspuns. Se înscrie astfel, pe linia Sfinţilor Părinţi care au cunoscut profund societatea vremii lor, încercând să găsească soluţii pragmatice noilor provocări.

Preotul de astăzi nu se mai adresează numai credincioşilor cu frica lui Dumnezeu. Agresivitatea societăţii şi-a pus amprenta pe credinciosul contemporan. Preotul trebuie să fie omul cetăţii, iar cultura şi propria trăire duhovnicească să formeze cele mai eficiente mijloace de pastoraţie şi misiune.

Vrednicul de pomenire, Patriarhul Teoctist mărturisea că atât episcopul, cât şi preotul trebuie să-şi însuşească acea capacitate de a înţelege „semnele timpului”; adică de a nu rămâne în afara evenimentelor pe care le trăim, ci de a le pătrunde şi înţelege sensul.

5.2. Pastoraţie şi misiune cu privire la familia creştină. Generalităţi.

Patriarhul Teoctist preciza că familia a ocupat neîncetat un loc central în învăţătura noastră creştină despre viaţă, fiind înţeleasă drept cea mai însemnată alcătuire socială, de care depind dezvoltarea, stabilitatea şi mai ales existenţa întregii omeniri.

Familia se confruntă astăzi cu situaţii şi realităţi noi, cu totul deosebite, care ameninţă cu şubrezirea sau destrămarea ei, ceea ce ridică semne de întrebare şi de îngrijorare pentru factorii responsabili de bunul ei mers. Aceste noi situaţii şi preocupări nu puteau lăsa indiferentă Biserica şi pe slujitorii ei, care trebuie să aibă în centrul preocupărilor lor pastorale şi familia, ca izvor al vieţii, mediu sau cadru de educaţie şi de formare a viitorilor membrii ai Bisericii şi societăţii. Biserica este convinsă că, atâta vreme cât familia va fi bine organizată şi consolidată având o viaţă creştină, ea va constitui şi pentru societate un cadru sigur şi temeinic de dezvoltare şi progres. Iată de ce pastoraţia familiei trebuie să fie în centrul atenţiei păstorilor de suflete, aceştia căutând să găsească şi căile sau mijloacele adecvate pentru întărirea şi orientarea ei sănătoasă, într-o lume ameninţată de pericolul secularizării şi-al îndepărtării de Dumnezeu.

5.3. Dialogul şi catehizarea tinerilor – o prioritate duhovnicească.

Preotul nu mai poate rămâne doar un bun bisericos, un om doar al Liturghierului şi Molitfelnicului, doar un prestator de servicii religioase, impuse de rânduiala tipiconală sau solicitate de credincioşi, ci trebuie să aibă deschidere şi vitalitate într-un dialog constructiv, mai ales în raporturile cu tinerii.

5.4. Migraţia creştinilor ortodocşi către Occident.

O dată cu aderarea României la structurile europene, migraţia credincioşilor spre ţări cu un potenţial economic mai ridicat a devenit o prezenţă constantă în realitatea românească. Aceştia pleacă în alte ţări cu un creştinism romano-catolic, protestant sau neoprotestant, cu o anumită zestre spirituală, iar, atunci când se întorc în ţară, au uneori influenţe străine ortodoxiei. De multe ori, ei renunţă la credinţa ortodoxă – pe care nici nu o cunosc, şi îmbrăţişează mişcări eterodoxe. Preotul trebuie să aibă abilitatea pastorală să pregătească credincioşii care pleacă să lucreze în străinătate, iar când aceştia se întorc în ţară să le observe dimensiunea spirituală.

6. Viaţa monahală

În cuprinsul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor funcţionează 12 mânăstiri: 6 de călugări şi 6 de maici, precum şi 2 schituri de călugări, având un total de 142 de vieţuitori.

• 1. Mănăstirea Slobozia – cu hramul „Sfinţii Voievozi”, cu destinaţie pentru călugări, a fost înfiinţată în anul 1998, are 10 vieţuitori sub ascultarea PC Arhim. Rafail Mîţ, care este şi exarhul mănăstirilor din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor.
• 2. Mănăstirea Balaciu – cu destinaţie pentru călugări, cu 10 vieţuitori, a fost reînfiinţată în anul 1990. Activitatea mănăstirească a celor 10 vieţuitori se desfăşoară sub îndrumarea şi supravegherea stareţului PC protos. Rotaru Mugurel Serafim.
• 3. Mănăstirea Dridu – cu destinaţie pentru maici, are un număr de 12 vieţuitoare şi 1 ieromonah slujitor – PC protos. Emilian Moroşanu. Maicile sunt sub ascultarea monahiei PC Gabriela Haraga – stareţa mănăstirii.
• 4. Mănăstirea Libertatea – cu destinaţie pentru maici, funcţionează în jurul unei biserici izolate în apropierea localităţii Coslogeni. Are 20 vieţuitoare, care se află sub ascultarea maicii stareţe, PC stavrofora Daria Clinciu.
• 5. Mănăstirea Plătăreşti, cu destinaţie pentru maici, stareţă maica Varvara Arnăutu, având sub ascultare 5 maici, de asemenea, un preot slujitor – PC Casian Luis – preot de mir, care deserveşte şi Parohia Plătăreşti.
• 6. Mănăstirea Hagieni – cu destinaţie pentru călugări, are 11 vieţuitori sub îndrumarea PC arhim. Rafail Mîţ – stareţul Mănăstirii şi exarhul mănăstirilor din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, egumen fiind PC protos. Gabriel Botezatu.
• 7. Mănăstirea Radu-Negru – cu destinaţie pentru călugări, funcţionează în jurul unei foste biserici parohiale, satul fiind dezafectat din pricina deselor inundaţii. Activitatea mănăstirească a celor 10 vieţuitori se desfăşoară sub îndrumarea şi supravegherea stareţului, PC protos. Gherasim Noapteş.
• 8. Mănăstirea Chiroiu. Cele 22 vieţuitoare sunt sub ascultarea maicii stareţe Brebu Niculina Filofteea, având ca duhovnic pe PC protos. Axinte Dionisie.
• 9. Mănăstirea Crăsani – cu hramul „Sf. Ap. Andrei”, cu destinaţie pentru maici, a fost transformată din schit în mânăstire în cursul anului 2003, iar cele 6 vieţuitoare sunt sub ascultarea maicii stareţe Cozma Arsenia.
• 10. Mănăstirea Tăriceni – cu destinaţie pentru maici, are 3 vieţuitoare.
• 11. Mănăstirea Coslogeni – cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, cu destinaţie pentru călugări, a fost înfiinţată în 2003 ca schit pentru călugări, având ca stareţ pe PC protos. Lucian Ciolovic şi 7 vieţuitori.
• 12. Mănăstirea Frăţileşti-Sudiţi – cu destinaţie de călugări, sub îndrumarea PC stareţ Ierom. Conachi Ilarion, având 6 vieţuitori.
• 13. Schitul Amara – cu hramul „Sf. Gheorghe” are 7 vieţuitori, coordonator fiind stareţul protos. Ciobanu Antonie.
• 14. Schitul Horia – a fost înfiinţat în anul 2007, cu destinaţie pentru călugări şi are 6 vieţuitori, sub îndrumarea egumenului monah Isaia Simion.
• 15. Centrul Eparhial – 6 vieţuitoare sub ascultarea maicii Lucia Scîrneci.
• 16. Catedrala Episcopală – 1 vieţuitor, mare eclesiarh protos. Leontie Fusa.

În cursul anului 2011 s-au oficiat 5 călugării, după cum urmează: M-rea Chiroiu – 3; M-rea Frăţileşti – 1; M-rea Coslogeni – 1, rasoforie – 1 şi s-a acordat două ranguri de protosinghel.

7. Decizii cu privire la înnoirea vieţii liturgice

Cultul creştin semnifică orice act religios prin care se caută stabilirea unei legături cu Dumnezeu şi mijlocirea sfinţirii omului prin împărtăşirea harului dumnezeiesc.

În afara slujbelor săvârşite în bisericile de mir, din grija chiriarhului şi a Permanenţei Consiliului Eparhial, s-a generalizat slujirea Vecerniei, a Sfintei Liturghii în zi de sâmbătă, precum şi afişarea Programului Liturgic la intrare în sfântul locaş.

8. Misiunea de afirmare a valorilor Bisericii Ortodoxe în faţa cultelor. Atitudinea faţă de prozelitismul sectar

În comunităţile neoprotestante şi sectare, unde nu există niciun fel de activitate liturgică, harismatică sau de sfinţire a vieţii credincioşilor, totul se reduce la citirea din Sfânta Scriptură şi prozelitism. Scopul urmărit cu predilecţie de neoprotestanţi şi sectanţi în activitatea lor este acela de a trece cât mai mulţi credincioşi de la Biserica Ortodoxă la organizaţia lor. O dovedesc noile case de rugăciuni ridicate după 1989 în România; ce nu au putut realiza în Europa au reuşit în ţara noastră.

Cu siguranţă că toate aceste lucruri reprobabile se întâmplă datorită vidului legislativ pe care îl are România cu privire la prozelitismul religios. Nici măcar aşteptata Lege nr. 489/2006, privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, nu elucidează această problemă. Preotul are menirea ca, prin exemplul propriu, să menţină un mediu stabil şi echilibrat în propria parohie. Dacă preotul îşi face misiunea, cunoscând nevoile spirituale şi materiale ale credincioşilor, sectele care vor umbla prin parohie au şanse minime de reuşită.

În raportul preoţilor eparhiei cu cultele neoprotestante, se remarcă o afirmare a revelaţiei Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii, a valorilor specifice ortodoxe.

9. Obiectivele Sectorului Administrativ Bisericesc pe anul 2012

• Afirmarea importanţei parohiei, ca parte componentă a Eparhiei, a comunităţii bisericeşti locale în raport cu normele dogmatice, canonice şi liturgice ale Bisericii Ortodoxe;
• Evaluarea particularităţilor parohiei rurale şi a celei urbane în contextul pastoral misionar actual;
• Funcţionarea canonică şi statutară a Consiliilor Parohiale din cuprinsul eparhiei şi implicarea credincioşilor la nivel parohial;
• Activitatea Cercurilor Misionare din cuprinsul eparhiei în context catehetic actual;
• Implicarea preotului în comunitatea locală (limitarea navetismului, cunoaşterea realităţilor multiple ale comunităţii, existenţa casei parohiale şi altele);
• Dreptul de proprietate asupra bunurilor parohiei;
• Afirmarea disciplinei administrative – bisericeşti cu privire la componenţa dosarelor preoţilor;
• Buna desfăşurare a pelerinajelor organizate de Centrul Eparhial;
• Dialogul cu comunităţile de rromi, cunoaşterea specificului etniei, metode eficiente de catehizare;
• Disciplina administrativ – bisericească.

* * *

Mărturisim realitatea obiectivă a Mijlocitorului Hristos, Care face eficientă lucrarea Sa mântuitoare în Biserică. Prezenţa nemijlocită a lui Hristos în Biserică este dinamică, iar această lipsă de pasivitate o imprimă şi Bisericii Sale şi fiecărui mădular în parte, printr-un dialog progresiv şi continuu, prin aceasta credincioşii devin hristofori.