Aroganţă şi lipsă de documentare – DREPT LA REPLICĂ
DREPT LA REPLICĂ
Aroganţă şi lipsă de documentare
În Ziarul Ştirea, nr. 1023/ octombrie 2014, într-un stil greoi, cu fraze lungi şi alambicate, doamna Ionica Ghinea publică editorialul intitulat Păcatul preoţilor să fie! Ca şi în alte editoriale, jurnalistul Ziarului Ştirea exprimă public opiniile personale, care sunt tendenţioase la adresa Bisericii Ortodoxe Române şi jignitoare pentru credinţa majorităţii poporului român, probabil expresia propriilor convingeri şi frustrări. Ca răspuns la opiniile doamnei Ionica Ghinea, pentru informarea corectă a opiniei publice, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor reaminteşte:
1. În România, după anul 1990, mai ales în marile oraşe, au fost construite aproximativ 2000 de biserici, toate la iniţiativa comunităţilor de credincioşi, deoarece în perioada regimului comunist nu s-au putut construi locaşuri de cult în marile cartiere din Bucureşti şi alte oraşe din ţară. Credincioşii, principalii beneficiari ai acestora, sunt şi cei care au susţinut cel mai mult cu fonduri pentru construirea lor. Potrivit statisticilor oficiale, aproximativ 80% din fondurile necesare pentru construirea acestor locaşuri de cult provin din partea comunităţilor de credincioşi, iar restul de 20% de la bugetul de stat şi de la cele locale. Sprijinul financiar de la bugetul de stat este o obligaţie asumată de Statul Român după secularizarea proprietăţilor bisericeşti de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1863) şi după confiscarea celorlalte imobile bisericeşti de către regimul comunist după anul 1948. Pe de altă parte, aşa cum se întâmplă în toate statele europene, autorităţile sprijină financiar activitatea cultelor religioase pentru rolul lor spiritual, social, educaţional şi cultural în societate, inclusiv pentru construirea şi restaurarea locaşurilor de cult.
Probabil că doamna Ionica Ghinea habar nu are de această realitate şi, ca atare, îi recomandăm broşura Finanţarea cultelor în Statele Uniunii Europene, publicată de Reprezentanţa Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene de la Bruxelles şi Strasbourg. Broşura este rezultatul documentării temeinice asupra situaţiei relaţiei stat-culte în toate ţările Uniunii Europene şi a fost publicată în limba română tocmai pentru a-i ajuta în activitate pe acei jurnalişti care nu pot ieşi din propriul univers meschin şi autosuficient.
2. Biserica Ortodoxă Română cooperează cu autorităţile de stat centrale şi locale pentru împlinirea binelui comun în societate şi are relaţii civilizate cu toate partidele politice, dar rămâne neutră din punct de vedere politic în conformitate cu hotărârile Sfântului Sinod fundamentate pe canoanele Ortodoxiei universale. Indiferent de doctrina politică, originea etnică, credinţa sau convingerile religioase ale candidaţilor în alegeri, clerului ortodox român îi este interzis să desfășoare activităţi cu caracter partinic în comunităţile de credincioşi pe care le păstorește. Orice activitate partinică a clerului ortodox este contrară hotărârilor Sfântului Sinod şi dezaprobată de credincioşi.
Sprijinul primit de la bugetul de stat central şi de la cele locale este acordat nu doar Bisericii Ortodoxe Române, ci şi celorlalte 17 culte recunoscute în România. Banii nu intră în buzunarele preoţilor, ci sunt folosiţi pentru construirea, consolidarea, restaurarea locaşurilor de cult (parohiale şi mănăstireşti), care reprezintă 80% din patrimoniul cultural naţional şi a altor imobile bisericeşti în care Biserica Ortodoxă Română desfăşoară o important operă socială, educaţională şi cultural în beneficiul cetăţenilor României. De menţionat faptul că la nivelul Patriarhiei Române funcţionează în acest moment aproape 800 de instituţii şi servicii sociale pentru toate categoriile defavorizate, de care beneficiază aproape un milion de români aflaţi în dificultate. Anul trecut, în 2013, Biserica Ortodoxă Română a cheltuit cu opera socială peste 80 000 000 lei din fonduri proprii şi donaţiile credincioşilor.
În concluzie, este evident faptul că doamna Ionica Ghinea a scris acest editorial fără să încerce măcar o minimă documentare aşa impune deontologia gazetărească asupra activităţii Bisericii Ortodoxe Române în societate şi a relaţiei dintre stat şi culte în România şi în celelalte state ale Uniunii Europene. În acelaşi timp este regretabil faptul că jurnalistul publicaţiei Ziarul Ştirea îşi permite cu aroganţă să jignească credinţa şi valorile religioase ale semenilor săi, ceea ce denotă o lipsă elementară de bun simţ. Un principiu fundamental al oricărei societăţi libere şi democratice este de a respecta valorile semenilor noştri, chiar dacă nu le împărtăşim.
Biroul de Presă
al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor
