Ziua 5 – Pe urmele Preasfințitului Vincențiu. Pelerinaj în Țara Sfântă
Pelerinajul din Țara Sfântă a continuat în cea de-a cincea zi cu traversarea Pustiului Iudeii și închinarea la Mănăstirea Sfântului Ioan Iacob Românul, a Sfântului Gheorghe Hozevitul. Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Iudeii, este o mănăstire ortodoxă foarte veche, în care se păstrează Moaștele Sfântului Ioan Iacob de la Neamț, numit și „Hozevitul”. Aceasta este săpată într-un perete de stâncă, pe locul unei străvechi așezări monahale, de la începutul veacului al V-lea, situată la apus de Ierihon, pe valea pârâului Horat – Cherit – din Vechiul Testament, numit azi Hozeva, în preajma căruia a trăit Proorocul Ilie, în timpul prigonirii lui către regele Ahab iar peștera sfântului se află aici până astăzi.
Sfântul Ioan Iacob de la Mănăstirea Neamț s-a născut în anul 1913 și a trecut la cele veșnice în data de 5 august 1960, la vârsta de 47 de ani. Sfântul a ajuns și în Țara Sfântă și a mers la Așezământul Românesc de la Iordan, unde a devenit îndrumător duhovnicesc. Cu toate acestea râvnitorul egumen nu era mulțumit de nevoințele sale și dorea o viețuire mai aspră, într-un loc mai pustiu, asemenea marilor anahoreți din epoca de aur a creștinismului.
Cuviosul Părinte Ioan s-a retras în Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul. Aici, au trăit în vechime mii de călugări, mulți dintre ei martirizați în vremea perșilor.
Pelerinii au mers apoi la râul Iordan, la locul Botezului Domnului, aflat la granița Israelului cu Iordania.
Mergând în Ierihon, au poposit la Așezământul Românesc, unde este o măreață biserică, împrejmuită de clădiri anexe moderne, chilii și camere de oaspeți, frumos împodobite, pentru ostenitori și grupurile de pelerini români care vin în Țara Sfântă.
Ierihonul este cel mai vechi oraș din lume și primul cucerit de poporul ales, la intrarea în Țara Făgăduinței, fiind situat în cel mai jos punct de pe glob, ca altitudine – 400 m sub nivelul mării.
În drumul de întoarcere la Ierusalim, s-au închinat și la Mănăstirea Sfântului Gherasim de la Iordan. Mănăstirea Sfântului Gherasim este prima mănăstire întemeiată în Valea Iordanului, iar sfântul este primul care va îmbina cele două moduri de viețuire monahală, cel cenobitic și cel în lavră, cât și primul care va da o serie de regulamente monahale pentru călugării săi.
De-a lungul timpului, în jurul acestei mănăstiri, au trăit mulți sfinți. Dintre cei mai cunoscuți, îi amintim pe Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca și pe Sfântul Cuvios Zosima. Aici au viețuit, o bucată de vreme, și doi sfinți români: Sfântul Cuvios Iosif de la Bisericani și Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamț.
În legătură cu această mănăstire este și o întâmplare păstrată în tradiția locului: aici a poposit Maica Domnului cu Pruncul Iisus, în drumul său spre Egipt iar Sfântul Gherasim a ridicat mănăstirea deasupra peșterii unde Maica Domnului a alăptat pe pruncul Iisus.
A consemnat de la Ierusalim, corespondentul nostru special,Preacucernicul Părinte Consilier Florin Ionescu, care ne va ține la curent cu cele mai noi informații și în zilele viitoare.
