Plataresti – locul in care ingerii incep sa inceteze sa mai planga…
Un articol de: Carmen-Ana Ion – Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe [https://www.lonews.ro]
Am auzit în treacăt despre „Mânăstirea Plătărești”, aflata in imediata apropiere a Bucureștiului, desi mai puțin cunoscută. Hramul ei este Sfântul Mercurie, rar întâlnit ca ocrotitor al lăcașurilor noastre. Drumul prin satul din apropiere, puțin întortocheat, mă pune în fața unei răscruci fără indicatoare.
La una din porți, o bătrânică micuță de statură și adusă de spate, mângâia florile unui pomișor in crestere. Îi spun “sărut mâna” și o întreb de drumul ce duce la Mânăstire. Mi-l indica imediat și mă întreabă dacă pot să o iau și pe ea. Pe drumul spre Mânăstire, avea sa se scuze: “Pe jos nu pot merge, că sunt bătrână, am 96 de ani; doar dacă mă ia cineva… Se bucură Îngerii dacă mergem, că destul au plâns casa lui Dumnezeu.”
“De ce au plâns Îngerii?” – mă mir eu.
“Păi numa’ acuma «au întors» slujbele, că până la revoluție au băgat nebuni acolo, să strige câte și mai câte, și mai ‘nainte au făcut închisoare de femei, să n-audă lumea dangăt de clopot, să sărăcească sufletele în noi”.
(Pr. Arhim. Rafail este Exarh al manastirilor de pe cuprinsul Episcopiei Sloboziei si Calarasilor)
Tace un pic, apoi revine: “Mămica a prins când au venit nemții și au dat foc la toate sfințeniile și și-au băgat merindele lor în Biserică. Acuma vine lume și se fac slujbe frumoase. Te ridici până la Cer.”
Nu știu ce să zic, mă răscolește glasul ei, ușor stins, dar gândirea limpede, trupul ei mic, ușor gârbovit, în contrast cu privirea tânără, pătrunzătoare, clară.
La ușa Bisericii și-a dat jos încălțămintea. Mergând pe la icoane, a început să facă metanii până la pământ, ridicându-se și îngenunchind cu agerime de atlet. A scos apoi, din buzunarul vestei de lână, o lumânare pe jumătate arsă și o carte mică de rugăciune. Foile erau maronii, iar colțurile rotunjite de vreme, ori dupa o folosință îndelungată. S-a așezat în genunchi, cu lumânărica aprinsă, murmurând ceva, privirea fiindu-i atintita spre icoane. Din când în când lasa sa se mai duca o pagină de carte, însă nicio clipă nu privea la rândurile din ea. A stat așa, până când a observat că mă îndrept spre ieșire. Atunci a stins flacăra, s-a închinat și a pus odoarele de preț înapoi, în buzunarul vestei.
Am lăsat-o acasă, după ce tot drumul m-a copleșit cu mulțumirile.
Plătărești-ul suferise foarte mult, intr-adevar. A fost ctitorită de Sfântul Matei Basarab, în 1646. Chiar el s-a rugat în vreme de război Sfântului Mercurie, iar noaptea, acesta i-a apărut în vis, îmbărbătându-l pentru lupta din ziua următoare. Domnitorul Sfânt a câștigat-o, punând dușmanii pe fugă, iar drept mulțumire, a ridicat această Mânăstire, înzestrând-o cu cele necesare. De-a lungul timpului, a fost sfâșiată de hoardele tătarilor, de năvălirile otomanilor, fiind prădată în mai multe rânduri. Secularizarea a lăsat și ea urme, întrucât călugării greci care slujiseră aici au plecat, dar nici ei cu mâna goală, ci au luat Icoanele din argint și alte bunuri. Apoi, Primul Război Mondial își pune și el amprenta: nemții și bulgarii au ars totul, inclusiv arhivele, transformând manastirea în depozit de alimente. Ajunge să fie penitenciar pentru femei, și abia în timpul primului Patriarh, Miron Cristea, redevine mânăstire, dar nu pentru mult timp; comuniștii au transformat-o din nou în penitenciar, apoi în azil pentru bolnavii de boli mintale. Abia după 1989 și-a putut recăpăta statutul de Mânăstire. Renaște cu fiecare părticică ce ajunge să fie restaurată, cu fiecare închinător ce vine la Icoana Făcătoare de Minuni a Sfântului Mercurie, iar acum se afla sub grija Preasfințitului Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei si Calarasilor.
În zilele din urma a mai primit chiar si un Sfânt ocrotitor: pe Sfântul Ilie, aici descoperindu-se o frumoasă icoană veche care il reprezinta.
Acum, Îngerii “se bucură”, dar o bătrânica mi-a dezvaluit ca, desi sunt ingeri, pana si ei pot sa sufere: prin noi, cu noi sau pentru noi. Să-i mai bucurăm din când în când, cu ceea ce facem, si sa nu uitam ca Plătărești-ul ramane permanent de veghe în BĂRĂGAN, pastrand CANDELA comunitatilor din jurul său… mereu APRINSĂ.
Un articol de: Carmen-Ana Ion – Agentia de stiri Lacasuri [https://www.lonews.ro] Ortodoxe [https://www.lonews.ro]
