Prezentare

ISTORICUL COMUNITĂȚII. Satul Socoalele a luat fiinţă în anul 1883, pe moşia Buiasca, prin împroprietărirea însurăţeilor colonişti, fiind cel mai vechi sat component al comunei Dragoş Vodă, de care a aparţinut, cu excepţia perioadei 1927-1938, când a fost comună separată. Totuşi, în procesul verbal întocmit de pretorul plăşii Dragoş Vodă, Ioan Moldoveanu, prin care se solicita desprinderea satului de la comuna Dragoş Vodă şi constituirea în comună aparte, se precizează că satul Socoalele este înfiinţat în anul 1887.[A.N. Călăraşi, fond Pretura plăşii Dragoş Vodă, dos. 6/1941, f. 51-54.]

ISTORICUL BISERICII

Biserica cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a fost construită în anii 1906-1907, preot paroh fiind Popescu R. Stelian, venit aici la 15 aprilie 1908.[Anuar 1909, p. 66.] Ctitorul acestei Sfinte Biserici, care a fost sfinţită în ziua de 2 februarie 1907, este Anastasescu Constantin, fiu al satului, cu soţia sa Alexandrina şi o parte din credincioşii satului.

Biserica a fost construită datorită nevoilor credincioşilor, deoarece aceştia, neavând biserică în sat, erau obligaţi să meargă la Biserica din localitatea Buieşti, care se afla la o distanţă destul de mare de sat.

Despre istoricul construirii bisericii glăsuieşte şi PISANIA pictată ce se află pe peretele de sud din tinda bisericii: „Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh s-a zidit acest dumnezeiesc locaș cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi elena între anii 1906-1907 din daniile credincioşilor parohiei Socoalele, iar în anul 1959, în zilele arhipăstoriei Prea Fericitului Părinte Patriarh Iustinian i-a fost reînoită pictura la stăruinţele preotului paroh Buicănescu Marin, cu ajutorul consiliului parohial şi al obştei credincioşilor. Repictarea a fost realizată de Florica Grigorescu-Budiş, pictor autorizat. Iunie-sept. 1959”.

În urma lucrărilor de pictură executate în anii 1959-1960, biserica a fost redeschisă în ziua de 22 mai 1960, slujba resfinţirii fiind săvârşită de Preot Consilier Leonida Mateescu, delegat al Centrului Eparhial, însoţit de un sobor de preoţi.[A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 5/1960, f. 152, 156.]

Branşamentul la reţeaua electrică a fost făcut în anul 1979, preot slujitor al parohiei fiind preotul paroh Vlăsceanu Nicolae, iar toată cheltuiala a fost suportată de către domnul Botea Ion.

În anul 2006 s-au făcut lucrări la casa parohială, suma de 10.000 lei reprezentând costul lucrărilor, provenind de la Rom Energo SA, Somalex SA, Avicola SA şi Primăria comunei Dragoş Vodă, iar în anul 2008 au fost efectuate lucrări de refacere a acoperişului bisericii în valoare de 45.000 lei, proveniţi de la: Secretariatul de Stat pentru Culte – 25.000, sponsori – 10.000 lei şi din fonduri proprii – 10.000 lei.[Almanah Bisericesc 2007, p. 176; Almanah Bisericesc 2009, p. 257.]

În anul 2010 a fost numit preotul Oprişan Cosmin Bogdan, care slujeşte şi în prezent. În perioada anilor 2010 – 2011, acesta a efectuat lucrări de reparaţie la sfântul locaș, constând în schimbarea uşii de la intrare şi toată tâmplăria veche a bisericii, punându-se una nouă, din lemn de pin.

ARHITECTURA

Biserica, cu planul în formă de cruce, este construită în totalitate din cărămidă, cu o turlă deasupra pridvorului, în care se găsesc şi clopotele, în număr de două. Acoperişul este învelit cu tablă galvanizată. Pronaosul este pătrat, iar deasupra are o cruce de metal. În naos sunt doi stâlpi de susţinere care sprijină arcele bolţilor şi turla. Senzaţia de spaţiu este întărită şi de existenţa absidelor laterale în naos. Sfântul Altar este semicircular la interior şi poligonal la exterior, fiind despărţit de naos printr-o catapeteasmă de lemn.

PICTURA bisericii a fost executată iniţial de către pictorul Atanasie Marcoff, iar datorită trecerii timpului pictura s-a degradat şi, în anii 1959-1960, aceasta a fost recondiţionată în tehnica în ulei şi tempera, către pictoriţa Budiş Grigorescu Florica din Bucureşti, care a adjudecat licitaţia organizată în ziua de 7 aprilie 1959.[A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 5/1960, f. 136-138, 142.]

Lucrările constând în: pictură din nou – 8 mp, spălare – 410 mp, restaurare (chituire) - 410 mp, pictură din nou tempera – 100 mp, vernisare - 310 mp, pictura din nou a tâmplei, icoane portative şi bronzarea aureolelor, au început la 25 iunie 1959 şi au fost terminate la 8 februarie 1960, fiind executate cu cheltuiala parohiei – 24.485 lei, pe baza unui deviz şi a unui supliment de deviz, ambele aprobate de Comisia de pictură bisericească.

Recepţia a fost făcută la 24 februarie 1960, de o comisie condusă de preot protopop Ioan Purcărea, pictorul Traian Trestioreanu şi doi membrii ai Adunării Parohiale: Dumitru I. Pârvescu şi Enache roşu, în prezenţa Preotului paroh Marin Buicănescu. Comisia a constatat că pictorul a respectat vechea desfăşurare iconografică, iar din punct de vedere artistic pictura are calităţi de culoare, este frumos armonizată, realizând o armonie preţioasă de culoare şi unitate.

ANEXE

În vecinătatea bisericii se află construită casa parohială, care este învelită cu tablă galvanizată, având camere spaţioase, iar curtea acesteia este împrejmuită cu gard din scândură.

PREOȚI slujitori: preot Popescu R. Stelian (venit la 15 Aprilie 1908), preot Buicănescu Marin, preot Vlăsceanu Nicolae(1979), Preot I.G. Niculescu și Preot Voicu Andrei.

O bună perioadă de timp biserica a fost suplinită și de călugări, dar și de preoți trimiși prin rotație de la protoierie .

A fost suplinită o perioadă de timp de preotul Dinu Aurel de la parohia Dragoș-Vodă, urmat de preotul Traian Lungu, preotul Voiculeț Nicolae (2000 -2010) și preotul Oprișan Cosmin Bogdan (2010-până în prezent).