Prezentare

ISTORICUL COMUNITĂŢII

Situată la 10 km vest de Urziceni, pe drumul spre munte, localitatea Jilavele are prima atestare la 25 mai 1668, într-un hrisov în care apar ca martori un Stan portar ot Jilava şi un Radu din Jilavă. Stăpânită întâi de boierii Băleni, moşia Jilavele a ajuns după anul 1695 în stăpânirea marelui agă Ianache Văcărescu, rudă şi dregător al domnitorului Constantin Brâncoveanu, pe care l-a însoţit în martiriul său din anul 1714. De la jumătatea sec. al XIX-lea, moşia Jilavele avea să treacă în posesiunea altei ilustre familii, Cantacuzino, care a stăpânit-o până la anul 1945. Văcăreştii şi Cantacuzinii, dintre cele mai cunoscute familii istorice româneşti, şi-au legat numele de monumentele pe care le-au ridicat în multe locuri, inclusiv la Jilavele.

ISTORICUL BISERICII

Aflată în centrul aşezării, în imediata vecinătate a fostului conac Cantacuzino şi a Parcului Eroilor, Biserica Sfântul Ioan Botezătorul se află pe lista monumentelor istorice din judeţul Ialomiţa. A fost ridicată în anul 1697, de către marele agă Ianache Văcărescu, fiind refăcută din temelie în anul 1844, de către paharnicul Dimitrie Sorescu. După ce a mai fost reparată de comunitatea locală în anul 1872, a fost refăcută şi mărită în 1915 de către Ecaterina G. Cantacuzino, proprietară atunci a moşiei şi soţia răposatului Gheorghe Gr. Cantacuzino - Nababul (1837-1913), fost prim-ministru al României şi ministru în mai multe rânduri. De-a lungul vremii, lăcaşului de cult i s-au făcut şi alte reparaţii, în anul 1972, precum și în anul 1981, când s-a refăcut pictura. În urma cutremurului din 1977, atât biserica, cât şi pictura, au suferit avarii, care au fost reparate prin grija preotului Anghel Grigore; ultimele reparaţii semnificative au avut loc în anul 1998, când a fost şi resfinţită.

Din anul 1974 şi până în prezent, s-au făcut şase vizite arhiereşti: Episcopul Teofan; PS Episcop Nifon (de trei ori); Episcopul dr. Damaschin Coravu. O vizită deosebită a avut loc pe 24 iunie 2010, la hramul bisericii, când Preasfinţitul Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, a săvârşit Sfânta Liturghie. De asemenea, Preasfinţitul Vincențiu a vizitat Parohia Jilavele și la începutul anului 2014.

PISANIA veche a bisericii menționează: „Această sfânta biserică s-a ridicat de domnia sa Enăchiță Văcărescu/ în anul 1697, iar la 1844 a fost refăcută de paharnicul Dimitrie Sorescu/ şi s-a mai reparat de locuitori în anul 1872./ În anul 1915 mitropolit primat al țărei fiind/ Î.P.S.S. Konon Arămescu Donici s-a rezidit şi mărit aducându-se/ în starea de față cu stăruinţa şi cheltuiala doamnei Ecaterina G./ Cantacuzino, stăpânitoarea actuală a acestei moşii“.

PISANIA nouă a bisericii menționează: „Această sfântă biserică cu hramul Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul din comuna Jilavele s-a pictat în anul 1998 sub arhipăstorirea PS Nifon Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor pr. paroh fiind Anghel Grigore, pr. Dogărel Constantin, pictor Albu Gheorghe, cheltuielile fiind suportate de enoriaşii parohiei. Sfinţirea a fost făcută de PS Nifon“.

ARHITECTURA

Edificiul are un plan trilobat, un aspect aparte oferindu-l pridvorul în stil neoclasic, amintind de templele antice. La început, biserica avea formă de corabie, dar în anul 1915 s-a rezidit şi mărit după un plan trilobat. Din vechea biserică s-a mai păstrat Sfânta Masă, ce se află în faţa axioniţei.

Biserica este construită din cărămidă, cu o lungime de 28 m şi o lăţime de 15 m, acoperită cu tablă, având două turle cu un plan octogonal. Prima este fără deschidere deasupra naosului, iar cea de-a doua este deschisă, deasupra pronaosului. Exteriorul este zugrăvit în alb şi are adăugat doi stâlpi de susţinere.

În interior, pe lateral sunt construiţi stâlpi de susţinere uniţi prin arcade semicirculare. Sfântul Altar este despărţit de pronaos printr-o catapeteasmă din zid, în mare parte pictată, excepţie făcând numai icoanele împărăteşti.

PICTURA actuală a fost realizată în anul 1951, de către pictorul Ion Dogărescu, în frescă uscată, bogată în scene biblice, cu un pronunţat stil bizantin. În anul 1999 pictura a fost restaurată prin spălarea ei de către pictorul Albu Gheorghe.

ANEXE

Prima clopotniţă a fost construită în anul 1915, la intrarea în curtea bisericii, unde au fost urcate cele două clopote care, până atunci, îşi aveau locul în turla unică a bisericii. În anul 1962, s-a construit o nouă clopotniţă din lemn de salcâm, unde s-a instalat noul clopot, turnat la Plumbuita, în greutate de 900 kg. În anul 2005 a fost construită o nouă clopotniţă, prin cheltuiala familiei Albu Măiţă, unde s-aU amenajat un muzeu al parohiei, o bibliotecă şi o bucătărie.

Zidul înconjurător a fost construit în urmă cu un secol, de către familia Cantacuzino.

În imediata vecinătate a incintei lăcaşului religios se afla fostul conac Cantacuzino, ridicat după anul 1865, probabil pe locul unei reşedinţe mai vechi a familiei Văcăreştilor și care a aparținut ultima dată celebrului aviator Constantin (Bâzu) M. Cantacuzino.

PREOŢI slujitori, de la înfiinţare până în prezent, în ordine cronologică

- Tudor

- Ștefan

- Gheorghe Mănescu

- Marin Sava

- Iancu

- Popescu Marius

- Fluturaș Petruș

- Minea Daniel Mirel

În prezent, slujește pc preot Manea Valentin.

ACTIVITĂŢI. Grup de cateheză funcțional cu întâlniri săptămânale în fiecare duminică.