Filia Valea Rusului
Locație: Valea Rusului, comuna Lupșanu, județul Călărași
Preot paroh: PC Pr. Gabriel Toma
Hramuri: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie și Sfinții Împărați Constantin și Elena
Istoricul comunității
La 400 m de Plevna, se află localitatea Valea Rusului, întemeiată anterior anului 1850, cândva o așezare închegată și bine constituită, cu școală, conac boieresc, biserică înălțată de marii proprietari de pământ ce locuiau aici, într-o perioadă scurtă având chiar și primărie, însă din cauza relativei izolări, acolectivizării și a planului comunist de dezafectare a satelor, decade într-un timpextrem de scurt, având astăzi mai puțin de 50 de locuitori și sub 20 de familii. În Monografia părintelui Ilarion se precizează că „satul Valea Rusului și-aluat numele de la târlașul Rusu, ce se afla cu vitele pe această vale.Contemporan cu el era un alt crescător de vite, a cărui soție se numea Rusa. Alături de aceștia, în 1849 s-au așezat și alți agricultori din localitățile Rași șiUlmu. Printre aceștia s-au așezat și servitori ai călugărilor, ce aveau târlelemai spre apus, pe moșia boierului Tănăsescu Lipscanul, ce avea o suprafață de 8000 de pogoane (4000 ha).
Vecinii acestei moșii erau călugării greci, cărorale era închinată moșia Mihai Viteazul, căutând să cotropească și moșia luiTănăsescu, iar acesta neputând să se judece cu ei, a dăruit starețului mânăstiriiCernica a patra parte, adică 2000 pogoane. Despre acest boier Tănăsescu se știe că avea trei copii: Constantin, Dumitru și Marghioala. Aceștia, după moartea tatălui lor, spre a-și asigura forța demuncă pentru pământ, au convenit cu statul în anul... să împroprietărească petârlașii aflați în acele locuri, precum și pe alți țărani interesați, întemeind astfel satul Valea Rusului. Ei stăpâneau fiecare câte 2000 pogoane. După moartea luiConstantin, Dumitru Tănăsescu neavând niciun urmaș a vândut, partea sa și a fratelui său, lui Ion Popa. Murind și Marghioala, averea ei a fost vândută, denepoți, necunoscuți cu numele, lui Oscar Nicolescu”.
„Spre răsărit de satul Valea Rusului se află armanul și târla numite „la Hoinaru” păstrând numele lui Ion Hoinaru care avea aici (n.n. pe drumul celega Plevna-Valea Rusului de Dragoș Vodă) cârciumă. În vechime (față de1906) erau mai multe bordeie și case, azi e doar târla, armanul și casele Dlui Proprietar arendate de către Iane N. Hangopol”.
Pe structura gospodărească respectivă va funcționa până în deceniul 7 al sec XX o herghelie, livadă cu pomi fructiferi altoiți și vie nobilă. Politica de„comasarea și de utilizare rațională a terenurilor agricole” a produs distrugereaacestor valori și redarea terenului agriculturii
Ctitori și hram
Documentele vremii certifică ctitorirea lăcașului de cult din sat, pe cheltuialaexclusivă a fraților Dumitru, Constantin și Marghioala Tănăsescu, fiind edificatîntre anii 1855-1856. Aceștia sunt zugrăviți, conform normelor canonice, întabloul votiv, pe peretele de apus.
Pisania
Principalele date istorice sunt consemnate în pisanie:ACEASTĂ SF. BISERICĂ S-A ZIDIT ÎN ANUL 1855, MITROPOLIT FIINDD. D. NIFON IAR DOMN ALEX. I. CUZA, CU CHELTUIALA DOMNILOR D. ȘI C. F. TĂNĂSEȘTI. ÎN 1894 S-A REPARAT CU CHELTUIALA D-LUIPATRACHE TUDORACHE, PREOT D. PARASCHIVESCU. S-A MAIREPARAT ÎN 1938 PRIN STRĂDUINȚA D-LUI OSCAR DUMITRU, FIINDPAROH PR. ION RĂSVAN. ÎN 1950 S-A RENOVAT CU STĂRUINȚACOMITETULUI PAROHIAL- SUB CONDUCEREA PREOTULUI ION IONCĂLINCU.
Descrierea
Exteriorul Biserica are formă de navă, construită din cărămidă pe temelii din piatră, acoperită cu tablă zincată. Lăcașul de cult are lungimea de 16 m, lățimeade 6 m, altarul având absidă circulară la interior și exterior. Pridvorul are formă pătrată, este închis, luminat prin două ferestre de fiecare parte a pereților laterali. Pronaosul de plan dreptunghiular, tavan drept ce se sprijină pe suporturileverticale ale zidurilor continuu, despărțit de naos prin două coloane pictate, dincărămidă, simetrice față de ax, ce formează în partea superioară o arcadăsemicirculară. Deasupra pronaosului se înalță turla ce inițial avea și rol declopotniță Naosul este generos, străpuns de câte două ferestre sinetrice pe fiecare peretelaterală.
Altarul semicircular la interior și exterior, tăvănit, cu ușă la sud și douăferestre, una axială și alta mai mică la proscomidiar. Este despărțit de naos princatapeteasmă din zid, având două registre de icoane.
Pictura
Executată în tehnica ulei, este realizată cu economie de mijloacereprezentative dar căutându-se o reprezentare corectă, în stil realist și cu stil propriu tehnicii adoptate