Prezentare

ISTORICUL COMUNITĂȚII. Aureliu V. Ursescu notează că pe teritoriul comunei Ciocăneşti-Sârbi, în anul 1892, s-au format satele Andolina şi Podu Lupi, [Aureliu V. Ursescu, op.cit. p. 275.] în vreme ce învăţătorul Constantin Dediu în Monografia satului Nicolae Bălcescu, întocmită în anul 1977 scrie să satul a luat fiinţă în anul 1893. [Constantin Dediu, Monografia satului Nicolae Bălcescu, 1977.(O copie a manuscrisului aparţine lui Nicolae Ţiripan).] Anul 1892, ca an al întemeierii satului, este menţionat şi în Raport asupra trecutului istoric al comunei Regele Carol I – Ialomiţa. [Raportul, în copie, se află în posesia lui Nicolae Ţiripan.]

Până în anul 1925 satul s-a numit Podu Lupi, din 1925 până la 13 ianuarie 1948, Carol I , iar din 1948, Nicolae Bălcescu. Legenda spune că la gura satului, de o parte şi de alta a braţului Gălăţui, se afla câte o cârciumă - una a lui Nicolae Lupu, alta a lui Nicolae Brebu, mocan ce-şi păştea vitele pe aici. Peste mlaştina Gălăţuiului era un pod, făcut de Nicolae Lupu, de la care a luat numele nu numai satul ci şi locurile, căci mai înainte de a lua naştere satul, tot la Podu Lupii se zicea. [Raportul preotului Constantin Diaconu, citat la nota 686.] Constantin Dediu dă o altă variantă a legendei, anume că pe drumul de poştă ce lega Bucureştii de Călăraşi, exista un han numit al Lupoaiei, în apropierea locului de trecere peste Gălăţui, pe un pod improvizat din lemn. [Constantin Dediu, op cit.]

ISTORICUL BISERICII

Biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva, în formă de cruce, este zidită din cărămidă, pe temelie de piatră şi acoperită cu tablă, după planurile arhitectului Ghiţă Roman, numai din contribuţia credincioşilor, între anii 1906-1907, [Anuar 1909, p. 59; A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 3/1965, f. 57.] printre iniţiatori aflându-se Radu Pascale, Moise Vasile, Alecu Nica, I. Olteanu. A fost sfinţită la 14 octombrie 1914. Din textul PISANIEI aflăm că: „Această biserică a fost construită în anul 1906 şi a fost pictată în anul 1907, renovată fiind în anul 1935, iar în anul 1971 va fi din nou spălată, retuşată şi renovată sub păstoria pr. Diaconu Constantin, protiereu fiind Ioan Purcărea, pictor Gheorghe Georgescu”.

Biserica a suportat reparaţii generale în anii 1932 şi 1945.

Cu toate că în anul 2001 au fost executate lucrări de reparaţii la exteriorul lăcaşului, în anul 2006 - 2007, biserica care ajunsese în ultimul stadiu de degradare, pereţii fiind deterioraţi la maxim, pictura la fel, ca şi acoperişul, a fost reabilitată, la aceste lucrări participând cetăţenii comunei, dar şi persoane fizice care au donat anumite sume de bani. [Observator de Călăraşi, nr. 842 din 9 februarie 2007, p. 4.]

În urma acestor lucrări, biserica a fost resfinţită în data de 14 octombrie 2007. Textul PISANIEI vine să confirme acest lucru: „Zidutu-s-a acest sfânt lăcaş cu vrerea Tatălui lucrarea Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh Treimea cea de o Fiinţă şi Nedespărţită cu Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva în anii mântuirii 1906-1907 Sfinţită pe 14 octombrie 1907. În anii 2005-2006 s-a repictat cu obolul binecredincioşilor şi prin obârşia necontenită a P.C. părinte Staicu Silvestru pentru care lăsăm posterităţii rugămintea să pomenească pe ctitorii şi binefăcătorii acestei sfinte biserici. Slujba de resfinţire a fost săvârşită de Preasfinţitul Damaschin, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor însoţit de un ales sobor de preoți şi diaconi la data de 14 octombrie 2007, protoiereu al locului fiind P.C. părinte Barz Vasile Eugen, pictată de Gheorghe Decu şi fiul său Silviu. Doamne binecuvintează pe cei ce iubesc podoaba casei Tale şi locul sălăşluirii slavei Tale”.

ARHITECTURA

Biserica este în formă de cruce, zidită din cărămidă, pe temelie de piatră şi acoperită cu tablă. Turla mare este aşezată pe patru grinzi zidite din paiantă şi acoperită în întregime cu tablă. Cele două turlele mici aşezate în faţă sunt construite din lemn şi acoperite cu tablă.

PICTURA bisericii a fost executată în anul 1907 de pictorul Gheorghe Georgescu din Ploieşti. [A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 3/1965, f. 57.] În anul 1971 pictura a fost restaurată de către pictorul Samoilă Nicolae din Bucureşti, pe baza unui deviz aprobat de Arhiepiscopia Bucureştilor, în valoare totală de 28.628 lei.

Recepţia lucrărilor s-a făcut în ziua de 2 octombrie 1971, constatându-se că lucrările au fost executate în condiţii tehnice bune, cu menţinerea iconografiei existente, parohia plătind suma de 30.715 lei. [Ibidem, dos. 43/1970, f. 52,56-57; dos. 17/1972, f. 60.]

În anii 2005-2007 s-a repictat biserica de pictorul Gheorghe Decu şi fiul său Silviu.

ANEXE

Clopotniţa bisericii a fost construită în anul 1935, din zid şi acoperită cu tablă. A fost reparată în anul 2001 şi adăposteşte două clopote.

PREOȚI

Preotul Gherase Georgescu (1914); Preotul Niculae Ginca (1914-1918); Horita Titiriga (1918-1921); Preotul Gheorghe Rădulescu (1921-1923); Preotul Constantin Diaconu (15 februarie 1924-1985); Preotul Theodoru Grigore (1946); Preotul Oprea Gugu (1986-1990). În prezent, slujitor la parohia Nicolae Bălcescu este preotul paroh Staicu Silvestru (1992).

ACTIVITĂȚI

În cadrul parohiei se desfășoară permanent programul Hristos împărtășit copiilor.