Adresa: sat Negoeşti, comuna Şoldanu, județul Călăraşi
Preot paroh: Nicolae TRUŞCĂ
ISTORICUL PAROHIEI
Biserica se află situată pe şoseaua Bucureşti - Olteniţa la km. 42 (DN 4 42) pe malul stâng al râului Argeş.
Sfânta Biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli din satul Negoeşti, comuna Şoldanu, jud. Călăraşi, este ctitorie din anul 1649 a Elinei Doamna, soţia Domnitorului Matei Basarab. Înţelegem aceasta din PISANIA de la intrarea în biserică, ce are următorul conţinut: „Acest cinstit şi dumnezeiesc hram, cu toate cele ale monastirii ziditu-s-au din temelie de bine cinstitoarea stăpână Doamnă Elina, soţia marelui şi binecinstitului domn Io Matei Basarab Voievod a toată ţara Ungro-Vlahiei întru mărirea celui dintru început în trei feţe neziditei lumini şi întru cinstea şi ruga şi lauda conducătorilor întru Treime a luminilor Mihail şi Gavril Arhangheli şi întru veşnică pomenire sieşi şi a lor săi la leat 7156 [1648 – 1649]. Ispravnic a fost Manea Post[elnic]; Popa Gheorghe. Au scris”[Nicolae Iorga, Studii şi Documente, vol. XV, 1-2 şi 2. vol. II, p. 327.].
La început, lăcaşul de cult a fost mănăstire de călugări, compusă din lăcaşul propriu-zis al bisericii, casele egumeneşti, ce cuprindeau 8 încăperi acoperite cu şindrilă, prevăzute fiecare cu pivniţă, iar, pe jos, erau pardosite cu scândură din lemn de stejar. Clopotniţa era învelită cu şindrilă, căreia i s-a montat la inaugurare un clopot despre care se spune că a fost luat de turci la prima invazie asupra mănăstirii în anul 1680.
Patriarhul Macarie al Antiohiei vizitează biserica Negoieşti în anul 1650, împreună cu diaconul Paul de Alep, care şi scrie despre ea în Călătoriile Patriarhului Macarie al Antiohiei în Ţara Românească[Paul de Alep, Călătoriile patriarhului Macarie de Antiohia în Ţările Române, 1653-1656, Bucureşti, 1900, p. 212.].
În Istoria Ţării Româneşti, 1260-1690 se face menţiunea că această mănăstire este cel mai nou locaş de cult al lui Matei şi al Doamnei sale Elena, care, la un an după construcţie, a închinat-o la Sf. Munte Athos[Istoria Ţării Româneşti, 1290-1690. Letopiseţul Cantacuzinesc, ed. C. Grecescu şi D. Simionescu, Bucureşti, 1960, p. 106.].
În anul 1777, egumenul Serafim a depus eforturi serioase pentru repararea zidurilor şi a împrejmuirilor.
Situaţia mănăstirii din satul Negoieşti este prezentată în anul 1810 în Catagrafia Eparhiei Ungrovlahia ca Mănăstire închinată Sf. Mormânt, cu hramul Sfinţii Îngeri Mihail şi Gavriil, stricată de turci, în care nu se mai puteau ţine slujbele. La biserică slujea preotul Ioradache sin Vasilache de 38 ani, slab la citire, preoţit de Preasfinţia Sa Mitropolitul Dositeu în anul 179992. În Catagrafia din anul 1823 se menţionează că biserica în interior este nezugrăvită, ferestrele fără fiare şi geamuri, pardoseala de cărămidă stricată, iar turla mare este spartă şi apa pătrundea în interior. Casele egumeneşti erau stricate, având acoperişul spart, fără sobe. Clopotniţa din zid era şi ea distrusă, iar zidurile înconjurătoare erau în mai multe locuri dărâmate.
Ultima mare reparaţie la această mănăstire se face în anul 1864 de către arhitectul Schlater, fiind pictată de Constantin Lecca, iar catapeteasma este sculptată de Constantin Babic.
ISTORICUL BISERICII
În anul 1864, în urma secularizării, mănăstirea devine biserică de mir, iar călugării merg la Mănăstirile Căldăruşani, Snagov şi în alte părţi. În anul 1930, preot paroh era Gheorghe B. Alecu, iar parohia avea 300 familii şi 1884 suflete[Calendar, p. 127.].
La cutremurul din anul 1977 biserica este grav avariată. Începând cu anul 1982 se încep lucrări de reparaţie la biserică constând în refacerea acoperişului, tencuieli exterioare şi refacerea picturii, cu aviz de la Ministerul Culturii. Lucrările au fost executate în regie proprie, conduse de preotul paroh Nicolae Truşcă. Fondurile fiind insuficiente, lucrările de reparaţie au continuat şi în anii următori. Ajungându-se la concluzia că fondurile necesare restaurării întregului complex istoric depăşesc posibilităţile financiare ale parohiei şi chiar ale judeţului, preotul paroh Nicolae Truşcă a alcătuit un proiect din fonduri europene nerambursabile intitulat: „Restaurare, consolidare, punere în valoare şi introducere în circuitul turistic al complexului arhitectural-medieval al fostei mănăstiri Negoieşti, comuna Şoldanu, jud. Călăraşi“, axa 5, domeniul de intervenţie 5.1, în cadrul Proiectului Operaţional Regional (P.O.R.).
Proiectul este în plină desfăşurare în anii 2012-2013 şi constă în restaurarea bisericii, schimbarea celor 3 turle de pe biserică, restaurarea picturii, refacerea zidurilor împrejmuitoare, a clopotniţei, construirea unei case monahale, a unui punct de informare turistică, amenajarea unei parcări cu 52 de locuri, forarea unui puţ de mare adâncime şi o mini-staţie de epurare a apei menajere.
ARHITECTURA
Biserica are dimensiuni impresionante: înălţimea de 31 de metri, lungimea de 18 metri, lăţimea de peste 7 metri. Grosimea zidului bisericii este de 1,2 metri, în unele locuri depăşind 2,5 metri.
Ctitoria Domnitorului Matei Basarab din satul Negoieşti, comuna Şoldanu, este unul din cele mai importante monumente istorice din jud. Călăraşi.
PREOȚII slujitori, de la înființare până în prezent, în ordine cronologică: Preot Gheorghe Serafim (1649-1677), Preot Iordache sin Vasilache (1799-1810), Preot Sofronie (1823-1847), Preot Antim (1847-1860), Preot Paisie (1860-1863), Preot Damaschin (1863), Preot Ghenadie, Preot Dinu Petre (1905), Preot Gh. B. Alecu (1915-1965), Preot Pâslaru Ion (1965-1975), Preot Marin Dumitru (1975-1981). În prezent, slujește pc preot Nicolae Trușcă.
ACTIVITĂȚI
Parohia are grup de Cateheză în cadrul programului Hristos împărtășit copiilor. Parohia are o bibliotecă funcțională, organizează pelerinaje anuale cu credincioșii și serbări în preajma sărbătorilor de Crăciun și Paște. Biserica este monument istoric și, în prezent, este în reparație capitală cu fonduri europene.