Despre BISERICA SFINŢII MARTIRI BRÂNCOVENI - MUNICIPIUL CĂLĂRAŞI

BISERICA SFINŢII MARTIRI BRÂNCOVENI - MUNICIPIUL CĂLĂRAŞI
(În construcţie)
 
 Hram: Sfinţii Martiri Brâncoveni Adresă: Str. Sloboziei intersecţie cu B-dul Gării, nr 17 Preot Paroh: Costel LAZĂR
ISTORICUL BISERICII. Biserica ce apare în faţa călătorului ce intră în municipiul Călăraşi dinspre Autostrada Soarelui (A2), este situată întruna din cele mai mari intersecţii ale municipiului Călăraşi, la întretăierea străzilor Slobozia şi Mărăşeşti, cu bulevardul Republicii şi bulevardul Gării, în Parcul Reconcilierii, în faţa clădirii care adăposteşte Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi. Nu avem cunoştinţă dacă cei care au decis amplasarea acestui lăcaş de cult în acest parc erau în posesia informaţiei, dar în planul oraşului Călăraşi cu noile cartiere pentru împroprietărirea demobilizaţilor, din anul 1930, în zona unde astăzi se ridică biserica cu hramul Sf. Martiri Brâncoveni, era prevăzută amplasarea unei biserici. Locul amplasării acesteia era în colţul din curtea actuală a Inspectoratului Şcolar situat la intersecţia străzii Slobozia cu strada Mărăşeşti. [A.N. Călăraşi, fond Primăria Călăraşi, dos. 3771930, f. 12.] În anul 2004, la solicitarea părintelui Lazăr Costel, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor a aprobat prin hotărârea nr. 2360 din 15 septembrie, înfiinţarea parohiei cu hramul Sfinţii Martiri Brâncoveni. Numeroasele intervenţii către Primăria municipiului Călăraşi s-au soldat cu obţinerea concesiunii pe 49 de ani asupra unui teren în suprafaţă de 760 mp, situat în Parcul Reconcilierii, la întâlnirea în intersecţia de La Bălan, a străzilor menţionate. Slujba punerii pietrei de temelie a bisericii cu hramul Sfinţii Martiri Brâncoveni, a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Episcop Dr. Damaschin, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, în ziua de 26 iunie 2005, alături de un sobor de preoţi şi în prezenţa a numeroase autorităţi ale administraţiei publice locale şi judeţene. [Almanah Bisericesc 2006, p. 214.] ARHITECTURĂ. Proiectul de arhitectură al bisericii cu plan treflat, cu o singură turlă în formă de cruce, cu pridvor, pronaos, naos şi altar, a fost realizat de arhitectul Livia Câlţia, iar proiectul de structurii a fost realizat de ing. Ioan Sora. Biserica, cu o lungime de 25 m, lăţime la faţadă de 7,75 m, lăţime maximă la abside 13,25 m, înălţimea maximă la streaşină 10,90 m, înălţimea maximă la coamă 14,00 m, înălţimea până la baza crucii de pe turlă 25,64 m, cu o suprafaţă construită de 214,23 m şi suprafaţă utilă de 157,54 m, este realizată din pereţi structurali din zidărie de cărămidă plină, cu inimă din beton armat (doi pereţi exteriori din zidărie de 25 cm grosime şi o inimă armată de 12,5cm), cu bulbi şi centuri din beton armat, planşee din beton armat, bolţi din cărămidă şi beton armat, turlă cu pereţi structurali din zidărie de cărămidă cu inimă din beton armat şi sâmburi din beton armat, fundaţii din beton armat. În consecinţă, structura verticală este realizată din zidărie pe ambele feţe, asociată cu un canevas de tendoane din beton armat completate cu o inimă de 12,5 cm grosime. Acest beton este total invizibil atât la exterior, cât şi la interior fiind turnat în cofraj de zidărie. Cei doi pereţi exteriori sunt cusuţi cu armătură în rosturi, penetrând inima şi preluând şi împingerea betonului turnat în inimă. Şarpanta este din lemn, iar învelitoarea din tablă de cupru. Pridvorul brâncovenesc cu coloane cilindrice şi arcade semicirculare este dreptunghiular în plan, acoperit central cu patru arce dispuse în pătrat cu pandantivi pe care stă o cupolă semisferică şi cu două arce laterale late spre nord şi sud, rezemate pe console. Accesul în pridvor se face prin cele trei laturi deschise spre exterior. Peretele de intrare are în ax uşa mare în două canate din lemn de nuc, cu un decor simplu cu semnul crucii realizat din construcţie şi îmbinări în planuri diferite. De o parte şi alta a uşii doi pilaştrii de piatră, cu decoraţie geometrică, săpată uşor adânc, de inspiraţie populară, asemenea celor frecvent folosite la ancadramentele de uşi ale unor biserici de zid până spre sfârşitul sec. XVIII, pe pietre funerare domneşti în Muntenia din sec. XIV până în XVI, dar şi la decoraţia ancadramentelor de uşi şi ferestre foarte des întâlnită la bisericile de sat construite din lemn în sec. XVIII şi XIX, ca şi la casele vechi din lemn care s-au păstrat în toate regiunile ţării. În partea superioară a uşii piatra de PISANIE conţine următorul text CU VREREA TATĂLUI, CU AJUTORUL FIULUI ŞI CU SĂVÂRŞIREA DUHULUI SFÂNT S-A RIDICAT ACEASTĂ BISERICĂ ORTODOXĂ CU HRAMUL SFINŢII MARTIRI BRÂNCOVENI ÎN VREMEA PĂSTORIRII PREASFINŢITULUI EPISCOP DAMASCHIN AL SLOBOZIEI ŞI CĂLĂRAŞILOR ANEXE. Clopotniţa este amplasată deasupra bolţilor pridvorului şi poate adăposti trei clopote. Ferestrele spaţiului clopotelor se deschid pe trei laturi ale construcţiei: spre vest, sud şi nord. La clopotniţă se ajunge din casa scării. Ansamblul cuprinde şi o clădirea anexă cu 2 nivele, demisol şi parter înalt, cu zidărie din cărămidă, cu sâmburi din beton armat, planşee şi centuri din beton armat, fundaţii armate. Şarpanta este din lemn, cu izolaţii termice şi hidrofuge, iar învelitoarea este din ţiglă ceramică, solzi, culoare natur. Finisajele exterioare sunt din tencuieli fin drişcuite şi zugrăveli cu var alb. Cu o suprafaţa utilă totală de 114,07 mp, anexa cuprinde următoarele destinaţii, pe care nu le găsim la nici o altă biserică din cuprinsul Eparhiei: la demisol un grup sanitar public, încăpere pentru centrala termică, bucătărie şi sală de mese pentru persoanele neajutorate; la parterul înalt: un birou parohial, o încăpere multifuncţională (bibliotecă, cameră de primire), spaţiu de odihnă şi baie.
TEXT: Nicolae Ţiripan
0%
încărcat
Se încarcă
Se încarcă
Identificat Control
Identificat Control
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...