Despre BISERICA SFINŢII ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA - BUCIUMENI

BISERICA SFINŢII ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA - BUCIUMENI
  Hram: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena Adresă: sat Buciumeni, oraş Budeşti, Judeţul Călăraşi Preot paroh: Tudorel NEAGU
ISTORICUL PAROHIEI. Sfântul lăcaş se află în partea de răsărit a satului Buciumeni, Oraşul Budeşti, Judeţul Călăraşi, singurul lăcaş de cult din sat. Satul este aşezat pe o terasă de 60-70 m înălţime deasupra luncii râului Dâmboviţa, râu care îl mărgineşte la nord şi răsărit, despărţindu-l de comuna Vasilaţi şi oraşul Budeşti. În catagrafia Eparhiei Ungrovlahiei din anul 1810 se menţionează că Sf. Biserică din satul Buciumeni, cu hramul Sf. Ierarh Nicolae era construită din uluce. La această biserică slujea preotul Nica sin Hristea, cu citire bună, de neam român, hirotonit de părintele vlădica Popgoniianis chir Antim cu blagoslovenia Mitropolitului Dositeiu în anul 1798 pe acest sat. Atunci satul Gruiu avea 24 case şi 100 de locuitori[N. Popescu, Catagrafia, p. 18-19.]. În anul 1909 însă, hramul bisericii era cel actual Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena[Anuar 1909, p. 69.]. ISTORICUL BISERICII. În tradiţia locală se vorbeşte de o biserică acoperită cu paie – probabil lăcaşul de cult atestat documentar în anul 1810. După inscripţia de pe Sfânta Masă, biserica actuală din zid a fost clădită de paharnicul Constantin Lămotescu şi soţia sa Alexandra la 29 iunie 1841[În anul 1831 proprietarul moşiei Buciumeni era vătaful Costache Lămotescu, cf. I. Donat, I. Pătroiu, Dinică Ciobotea, Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din 1831, Craiova, 2000, p. 184.]. Primul boier cunoscut, cel puţin până acum, este paharnicul Constantin Lămotescu, de la care, pe la jumătatea secolului XIX un negustor grec, Dumitru Marateea, a cumpărat moşia Buciumeni. Noul proprietar al moşiei Buciumeni, Dumitru Marateea a restaurat biserica în anul 1869[Ibidem.]. În data de 4 octombrie 2009 s-a săvârşit slujba de resfinţire a sfântului lăcaş de către Preasfințitul Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, paroh fiind Pc pr. Neagu Tudorel, în urma unor ample lucrări de consolidare la exterior şi de finisaj la interior. PISANIE. „Aceasta sfânta biserică s-au făcut în zilele marii sale voivoda Carol I şi a Pre Sfinţitului Mitropolitu Nifonos cu cheltuiala robului Dzeu Dimitrie Marateea proprietarul moşiei Buciumeni în anul 1869 în noemvrie 30”. Această pisanie a fost săpată în într-o placă de beton care datorită degradării a fost schimbată de părintele Stanciu Marian în 1998. ARHITECTURA. Biserica, în formă de corabie, este zidită din cărămidă, iar bolţile sunt făcute din lemn cu tencuiala şi pictura pe şipci. Este acoperită cu tablă galvanizată. În curtea bisericii a fost primul cimitir al statului până în a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Spaţiul este compus din pronaos, naos şi altar, care prezintă forma unei abside semicirculare, pe toată lăţimea bisericii. Cele trei spaţii sunt divizate prin intermediul unor arcade. În lungul pereţilor există alte arcuri, astfel încât se generează peste naos un sistem de boltire de tip cupolă – calotă sferică pe pandantivi. Este o particularitate racordarea extrem de lină între suprafeţe, astfel încât trecerea de la o suprafaţă geometrică la alta nu este marcată de muchii şi descifrarea sistemului de boltire este dificilă. Absida altarului este acoperită cu o jumătate de calotă semisferică, racordată la forma cilindrică a pereţilor exteriori. După toate aparenţele, pridvorul (exonartex) este un spaţiu exterior adăugat volumului bisericii într-o etapă ulterioară. Acest lucru se poate constata din îmbinarea pereţilor verticali ai acestuia cu pereţii bisericii şi din conformarea faţadei de vest (de acces). Volumul bisericii prezintă un turn pe structură de lemn, îmbrăcat în tablă de zinc, peste pronaos, în poziţie centrală, amplasat în apropierea intrării. În prezent, paramentul exterior este finisat cu tencuială albă pe bază de mortar de var. O particularitate decorativă a paramentelor exterioare sunt elementele verticale care mimează, la o scară redusă, contraforţi de susţinere. Atât corpul bisericii, cât şi pridvorul, prezintă profile de cornişă specifice. Pridvorul prezintă coloane cilindrice în cele patru colţuri. Suprafaţa construită este de 132 mp cu lungimea de 18,13 m şi o lăţime de 7,09 m, iar la interior înălţimea cu o medie de 5,20 m şi 15 m la exterior. PICTURA bisericii este executată în ulei în anul 1998 de pictorul Bonea Marian. În curtea bisericii, pe partea stângă a aleii de intrare se află monumentul funerar al soţiei ctitorului Marateea. Pe cruce scrie cu litere latine şi greceşti. „INRI, Aννυήέλινά Μάρατεεά/ N. 1860 12 12“. [INRI Anghielina Marateea, 1860 decembrie 12]. Pe piatra funerară este incizată o inscripţie scrisă în limba greacă: EN ΘΆΔΈ ΚΥΤΈ ΙΔΫΛAΗ ΤΫ ΘΈΫ ΆΓΓΈΆΗΝΆ ΣΗΖΙΓΌΣ Δ ΜΆΡΆΘΈΆ ΆΠΟΒΗΟΣ ΛΣ ΈΝ ΈΤΥ 1860 ΔΕΚΈΜΒΡΙΫ 12 ΈΟΝΗΆΝΤΙΣ ΙΜΝΗΜΗ. [Aici zace roaba lui Dumnezeu Anghielina soţia lui D. Marateea plecată din viaţă în anul 1860 decembrie 12. Veşnica pomenire]. PREOȚI slujitori, de la înființare până în prezent, în ordine cronologică. În 1909, paroh era pr. Furtunescu M. Născut la 1 nov. 1857, numit la 1 iulie 1896, adus de la Lămoteşti; parohia avea 225 familii şi 897 suflete) - Anuar p. 69. În anul 1931, comuna Buciumeni avea 1520 de enoriaşi, iar la biserică slujea preotul paroh I. Ciocănişteanu, p. 125. Preot Săndulescu Ștefan (1945-1979) , Preot Lazăr Gheorghe(1979-1989) , Preot Stanciu Marian(1989-1999) , Preot Nițu Șt. Nicolae-Cătălin(1999-2004). În prezent slujește Pc preot Tudorel Neagu. ACTIVITĂȚI. Parohia are grup de cateheză în cadrul programului Hristos împărtășit copiilor.
TEXT: Done Şerbănescu, Ceaușu Constantin
0%
încărcat
Se încarcă
Identificat Control
Identificat Control
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...