Prezentare

ISTORICUL COMUNITĂŢII

Comuna Gheorghe Lazăr este situată în partea central-estică a judeţului Ialomiţa, în Bărăganul Central şi a luat fiinţă în urma legilor ,,însurăţeilor“, în cadrul reformei agrare din vremea Regelui Carol I. Înfiinţată în 1884, de către săteni originari din judeţele Ialomiţa şi Buzău, aşezarea a primit numele dascălului transilvănean Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern în Muntenia.

ISTORICUL BISERICII

Primul preot slujitor al acestei parohii a fost Toma Alexandrescu, care a format un comitet parohial, compus din cele mai de vază persoane şi cu dragoste de Biserică şi au început strângerile de donaţii. Construcţia bisericii a început în anul 1889 şi s-a încheiat în anul 1898.

Pictura a fost executată de către un ucenic al lui Nicolae Grigorescu, Anton Serafim, încheindu-se în 1898. Târnosirea bisericii a fost făcută în acelaşi an de către protopopul Ialomiţei, N. Alexandrescu. În anul 1942, la biserică s-au executat reparaţii exterioare, în special la turla centrală. Din 1942 a slujit alături de preotul Nicolae Dan şi preotul Ioan Popa, originar din comuna Andrăşeşti şi venit prin transfer din Basarabia. În anul 1969, cei doi preoţi ai parohiei au restaurat pictura, cu ajutorul lui Toma Lăscoiu. În anul 1988, vine la parohia Gheorghe Lazăr, prin transfer de la parohia Dimieni, Pr. Gavriil Moncea. În anul 1990, s-au făcut reparaţii exterioare generale: tencuirea bisericii cu praf de piatră, reparaţii la acoperişul lăcaşului şi vopsire. Afumată aproape complet, între anii 2000-2001 s-a restaurat pictura, după ce, mai întâi, s-au făcut reparaţii capitale, atât exterioare, cât şi interioare: s-a tencuit exteriorul în praf de marmură, s-a reparat acoperişul şi s-a revopsit. Pictura a fost restaurată de pictorul Emil Gherda. Atunci s-a înlocuit şi mobilierul bisericii, cu strane sculptate în stejar, prin donaţia familiei Mihai Vlase.

Resfinţirea bisericii s-a făcut în data de 4 noiembrie 2001, de către Episcopul Dr. Damaschin Coravu. Cu aceasta ocazie, a fost dat cel de-al doilea hram, Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil. Din anul 2006 a fost numit ca preot Arpăşanu Cătălin. În anul 2012, a fost numit prin transfer de la parohia Smirna, preotul Moncea Laurenţiu, în funcţia de preot coslujitor.

În anul 2007, o furtună a distrus turla centrală, care a fost refăcută şi învelită cu tablă zincată. În anul 2010, prin donaţia familiei Iancu Maria şi Vasile Silviu, enoriaşi ai parohiei, s-a construit gardul la faţa bisericii din beton armat şi fier prelucrat, schimbându-se şi uşile bisericii care erau deteriorate. În această perioadă, s-au făcut reparaţii capitale la exteriorul bisericii şi clopotniţei, s-a vopsit acoperişul, s-au confecţionat jgheaburi de scurgere şi s-au turnat trotuare în jurul bisericii.

PISANIA lăcașului menţionează: ,,Ziditu-s-a acest sfânt locaş cu hramul Adormirea Maicii Domnului între anii 1889-1898, exclusiv de către enoriaşii acestui sat, în frunte cu primul preot al acestei parohii, Toma Alexandrescu. Biserica a suferit reparaţii exterioare în 1942, în vremea preotului Daniel D. Nicolau, care apoi în anul 1969 a renovat pictura bisericii împreună cu preotul Ioan Popa, coslujitor din 1945. Din 1988 funcţionează aici preotul Moncea Gavriil. În 1990 s-a tencuit exteriorul bisericii în praf de piatră. Între anii 1996-1997 s-a ridicat această clopotniţă. Între anii 2000-2001 s-au făcut reparaţii capitale, la exterior în praf de marmură, iar la interior s-au refăcut tencuielile şi s-a restaurat în totalitate pictura executată de către pictorul Anton Serafim în anul 1898. De asemenea, s-a refăcut o parte din acoperiş şi s-a vopsit. Biserica s-a resfinţit pe data de 4 noiembrie 2001, de către P.S. Damaschin Coravu şi i s-a adăugat al doilea hram, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“.

ARHITECTURA

Sfântul lăcaş este realizat în plan trilobat, cu abside mici. Are o lungime de 29 m şi o lăţime de 10 m, înălţimea fiind de 17 m. Biserica este zidită din cărămidă, având ziduri de 1 m grosime şi este acoperită cu tablă zincată. Are două turle, cea mare fiind centrală şi cea mică la faţadă. La intrare sunt două coloane mari, pe care se sprijină turla cea mică, care în trecut a avut şi rolul de clopotniţă. În pronaos se află alte două coloane mari, care susţin cafasul. Altarul este semicircular atât la interior, cât şi la exterior, fiind despărţit de naos prin catapeteasma de lemn. Biserica este bine luminată natural, prin cele zece ferestre mari.

PICTURA este realizată în ulei, în stilul neobizantin, de către pictorul Anton Serafim. Catapeteasma din lemn este pictată de același autor.

ANEXE

În anul 1932 a fost numit preot Nicolae Dan, care a construit o clopotniţă din lemn. Între anii 1996-1997 s-a zidit actuala clopotniţă, din bolţari de beton cu armături de fier.

PREOŢI slujitori, de la înfiinţare până în prezent, în ordine cronologică:

- Toma Alexandru (1884-1932)

- Nicolau Dan (1932-1988)

- Popa Ioan (1942-1997)

- Moncea Gavriil (1988-2012)

- Iliescu Dan (2000-2003)

- Arpășanu Cătălin (2006 - prezent)

- Moncea Laurenţiu (2012 – prezent).

ACTIVITĂŢI. Parohia are grup de cateheză în cadrul programului „Hristos împărtăşit copiilor”. Organizează de Crăciun programul „Daruri de Crăciun” în parteneriat cu Şcoala și Primăria. Coordonează corul școlii pentru a participa la diferite evenimente legate de viaţa comunităţii (ziua Eroilor, Ziua Comunei).