Prezentare

ISTORICUL COMUNITĂŢII

Biserica Parohiei Fundeni din comuna Fundeni din judeţul Călăraşi se află în partea de răsărit a comunei, pe valea râului Pasărea. La începutul secolului al XIX-lea, satul se numea Fundeni-Cioran, avea 52 case şi 211 locuitori, români şi supuşi chesariceşti (români din Transilvania).

ISTORICUL PAROHIEI

Biserica din zid „tare“ cu hramul Adormirea Maicii Domnului fusese construită de vel comisul Constantin Cioran şi soţia sa Raluca în anul 1735 pe moşia lui. La biserică slujea preotul Gheorghe sin State de 53 ani, cu citire de mijloc, preoţit de Preasfinţia Sa Mitropolitul Filaret în anul 1793 pe numele satului Ştefăneşti, jud. Ialomiţa. În anul 1796 s-a mutat în satul Fundeni-Cioran, fiind cerut de ctitorii bisericii prin ştirea protopopului[N. Popescu, Catagrafia, p. 82-63. Satul se numea atunci Fundul-Cioran.]. La începutul secolului al XX-lea, pentru că în anii 1901-1902 proprietarul moşiei Nicolae Gherasi a construit biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, biserica construită de Constantin Cioran în anul 1735 a fost părăsită, iar acum se află în ruină.

ISTORICUL BISERICII

Actuala biserică cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul din comuna Fundeni, judeţul Călăraşi, a fost zidită la începutul veacului al XX-lea, între anii 1901-1902[Anuar 1909, p. 75.], şi este un monument de arhitectură cu proporţii bine cântărite de către meşteri italieni, aduşi prin osteneala vrednicului de pomenire ctitor Nicolae Gherase, pe cheltuiala sa, biserica fiind înzestrată cu toate odăjdiile şi obiectele de cult necesare săvârşirii cultului divin public. Aceasta a fost ridicată pe o colină ce se revarsă în lacul comunei, într-o curte generoasă, îngrădită cu un gard din zid cu fier forjat, în cinstea tatălui ctitorului Ion S. Gherase, conform PISANIEI: „În numele Atot Puternicului Dumnezeu, eu Nicolae I. Gherassy, proprietarul moşiei Fundeni Gherassy, credincios datinelor părinteşti am clădit acest sfânt lăcaş din temelie pe locul proprietăţii, înzestrându-se cu toate podoabele necesare serviciului divin cu propriile mele cheltuieli în anul mântuirii 1900-1902, sub domnia Majestăţii Sale Carol I - primul Rege al României, fiind mitropolit primat Înalt Prea S.S. Iosif Gheoghian[Mitropolit între anii 1886-1893 şi 1896-1909.]. Hramul bisericii este Sfântul Ion Botezătorul. Vecinică amintire a mult regretatului meu părinte Ioan S. Gherassy iar ctitor fiul şi moştenitorul meu Ioan.”


PISANIA nouă se află în pronaos, deasupra uşii de intrare, şi este pictată pe perete, cu litere majuscule, culoare grena, pe fon crem: „Pisanie. Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu desăvârşirea Sfântului Duh, ziditu-s-a această sfântă biserică cu Hramul „Sfântul Ioan Botezătorul“ în anul 1902, ctitori fiind Nicolae şi Ion Gherase. Au fost suljitori: pr. Ilie Voineagu (1902-1917), pr. Dumitru Niţulescu (1916-1971), pr. Vasile Niţulescu (1945-2000). În urma degradărilor survenite în timp, în primul an al mileniului al III-lea s-a restaurat pictura murală, s-a consolidat şi tencuit sub arhipăstoria Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist şi a Prea Sfinţitului Părinte Episcop Damaschin, protoiereu pr. Corneliu Irod, fiind paroh pr. Vasile Niţulescu şi împreună-slujitor pr. Florin Mălăescu, cu ajutorul credincioşilor din parohie, al donatorilor şi al Secretariatului de Stat pentru Culte, prin d-l ministru secretar de stat Laurenţiu Tănase. Sfinţită – 12 octombrie 2003 de către Prea Sfinţitul Dr. Damaschin, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor”.


În anul 1938 au avut loc lucrări de restaurare parţială în interior şi exterior prin grija vrednicului de pomenire preot Dumitru Niţulescu. Între anii 1980-1986 s-au făcut reparaţii la exteriorul bisericii prin implicarea vrednicului de pomenire preot Vasile Niţulescu, acesta fiind cel care a întocmit documentaţia pentru lucrările de restaurare a picturii interioare, ceea ce şi pune în practică, până ce trece la Domnul în anul 2000. Aceste lucrări au fost continuate de către preoţii Mălăescu Florin şi Niţulescu Vasile. În anul 2003 s-a oficiat slujba de resfinţire de către vrednicul de pomenire Preasfinţitul Damaschin, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, cu participarea unui numeros sobor de preoţi şi mulţime de popor.


În anul 2005, din cauza unei fisuri la clopotul mare; acesta nu mai putea fi folosit și, prin urmare, a fost necesar să fie topit şi returnat cu sprijinul credincioşilor. 2008 este anul în care au fost înlocuite jgheaburile şi burlanele de la sfânta biserică cu fonduri de la Consiliul Judeţean Călăraşi.


În anul 2010 au demarat lucrările de înlocuire a tencuielilor exterioare, în cadrul cărora s-a decopertat tencuiala exterioară până la cărămidă, făcându-se curăţare şi printre rosturi, iar în locurile unde au existat fisuri, din cauza cutremurului din 1977, au fost puse plase metalice pentru consolidarea sfântului lăcaş. În anul următor, 2011 au continuat lucrările sus menţionate cu aportul credincioşilor.

ARHITECTURA

Sfânta Biserică are înălţimea maximă 22,8 m, iar până la coamă 11,30 m; lăţime exterioară abside 14,56 m, lungime exterioară 23,36 m, iar lăţimea exterioară pronaos 9,15 m. Biserica are două turle mici poligonale cu baza pătrată, aşezate pe pronaos şi o turlă mare poligonală pe naos. Pe sfânta biserică se află 6 cruci din fier forjat.


Biserica are pridvor deschis susţinut de două coloane, ale căror capiteluri au ornamente. Pronaosul în formă dreptunghiulară este acoperit de o calotă sferică. Aici se află cafasul îngrădit cu fier forjat. În pronaos se află un amvon, cu scară din lemn. Stranele ce mărginesc interiorul sfintei biserici, precum şi jilţurile arhiereşti, sunt realizate din lemn de stejar frumos sculptate.


Naosul are în centru turla mare de la baza căreia se coboară pe patru lanţuri groase un policandru.


Altarul este semicircular la interior şi poligonal la exterior, acoperit de o calotă sferică pe pandantivi, fiind despărţit de naos printr-o catapeteasmă din zid.


PICTURA bisericii este făcută în tehnica ulei şi a fost restaurată între anii 1995-2003. Autorul este necunoscut.


PREOȚI slujitori, de la înființare până în prezent, în ordine cronologică: Preot Ilie Voineagu (1902-1916), Preot Dumitru Nițulescu (1916-1971), Preot Nițulescu Vasile (1945-2000). În prezent slujesc următorii preoți: Pc Preot Vasile Nițulescu, Pc Preot Adrian Florin Mălăescu.