Prezentare

ISTORICUL COMUNITĂŢII

Biserica din comuna Frumuşani este situată în apropierea şoselei DN4, ce străbate localitatea şi leagă Bucureştiul de oraşul Olteniţa.


Satul Frumuşani este amintit în documentele medievale în anul 1579[Documente privind Istoria României, veacul XVI, B. Ţara Românească, Editura Academiei, 1954, vol. IV, passim; N. STOICESCU, Bibliografia, vol. I, p. 317.].

ISTORICUL PAROHIEI

Prima menţiune despre existenţa bisericii în localitate datează din secolul al XVIII-lea[N. POPESCU, Catagrafia, p. 11.]. În anul 1787 este hirotonit preot la biserica din acest sat Ghinea Diaconul, feciorul popii Barbul de către Arhimandritul Grigorie al Stavropoliei. Satul avea 43 de case şi 148 de locuitori. La biserica clădită din lemn, veche, cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva din Frumuşani, în anul 1810, slujeau doi preoţi şi un diacon: preotul Hristea sin popa Părvan, de 41 hirotonit de părintele Tevaidas chir Meletie în anul 1797 pe satul Luica şi mutat de părintele protopop la această biserică. Preotul Vasile sin popa Părvan, de 32 de ani, hirotonit de părintele vlădica Sevastis chir Dionisie în anul 1805 în mahalaua Sf. Troiţă din Bucureşti şi mutat de părintele protopop la această biserică[Ibidem, p. 10-11.].

ISTORICUL BISERICII

În anii 1869-1871 în locul bisericii de lemn credincioşii au reclădit biserica din zid[Anuar 1909, p. 75.], după cum atestă şi PISANIA din pridvorul bisericii: „Această sfântă biserică cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a început din temelie în anul 1869, luna mai, ziua 16 şi după mai multe consilii ce au avut loc între noi, ne-am unit toată obştea ca să punem la lucru începerea ei şi la anul 1871 a luat sfârşit, după cum se vede în zilele domnilor Mihailu Dima preotul, Oancea şi Teodosie, precum şi alţi ajutători: Vasile, Iscanu, Niculae, Domnica, Ioan Mihailu, Maria, Nicolae, Badea, Nicolae”.


Construcţia nu a fost terminată în anul 1871, întrucât a rămas pardosită cu pământ, finisajul realizându-se în anul 199861. În anul 1928, a fost îndepărtată turla care servea drept clopotniţă din faţa bisericii, fiind înlocuită cu o nouă turlă dispusă central. Tot atunci, biserica a fost pictată în interior de către pictorul Nicolae Colonţiu şi a fost pardosită cu plăci de mozaic. Turla a fost construită pe grinzi de lemn, dar acestea, cedând, susţinerea a trebuit să o preia o schelă special construită în anul 1955, preot paroh fiind Dumitru Popovici.


În anul 1985, ziua de 13 octombrie, biserica parohială şi capela din cătunul Pasărea au fost resfinţite de către Preasfinţitul Octavian Popescu, Vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, fiind prezenţi un ales sobor de preoţi şi credincioşi. Au participat preacucernicul părinte protoiereu de Olteniţa, Gheorghe Mateescu, preacucernicul părinte protoiereu de Ciorogârla, Enache Sibianu, precum şi alţi preoţi din parohiile învecinate.


Interiorul bisericii în anul 2003 a fost decopertat până la cărămidă, de la pardoseală până la o înălţime de 1,5m, de jur-împrejur, după care s-a refăcut tencuiala, introducându-se soluţie de „apă-stop“ pentru a preveni igrasia.


Parohia a fost vizitată de către PS Episcop Roman Ialomiţeanul, ÎPS Nifon, în timpul arhipăstoririi sale ca Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor, şi de Preasfinţitul Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, în anul 2011.

PICTURA

În anul 1958, la iniţiativa Consiliului parohial şi a preotului Schidu Eusebiu, a fost construită turla cea nouă, pictată în frescă, de către pictorul Ioan Minulescu, în anul 1964; tot atunci a fost restaurată întreaga pictură a bisericii.


Între anii 1982-1983 au fost făcute reparaţii la interiorul şi exteriorul bisericii, fiind repictată la interior de pictorul Andrei Vlăduţ.

ARHITECTURA

Biserica este construită din cărămidă, învelită cu tablă zincată, iar turla şi baza sa sunt învelite cu tablă din cupru. Arhitectonic biserica este în formă de cruce. Pridvorul bisericii, adăugat mai târziu, este un dreptunghi fără deschideri. Pronaosul are formă de dreptunghi, acoperit cu o calotă aproape sferică. Naosul, format din două abside poligonale la N şi S, susţine la partea superioară prin patru arcade semisferice o turlă nouă deschisă de formă poligonală. Altarul bisericii este poligonal, delimitat de naos printr-o catapeteasmă din lemn cu icoane înrămate şi aplicate ulterior. Pictura este executată în ulei şi tempera în stil bizantin.

ANEXE

În anul 1938, din iniţiativa preotului Ioan Huştiu şi susţinerea consiliului parohial, au fost construite casa parohială şi clopotniţa, zidite din cărămidă şi acoperite cu ţiglă.


După cutremurul din 4 martie 1977, atât pridvorul bisericii, cât şi clopotniţa au fost afectate, astfel că pridvorul bisericii a fost demolat, fiind refăcut din cărămidă la o scară mai mare, pictat şi învelit cu tablă zincată. Tot atunci a fost refăcută partea superioară a clopotniţei fiind acoperită cu tablă zincată şi a fost consolidată prin aplicarea la partea exterioară a unor bare metalice ancorate prin tiranţi de fier.


În perioada 1976-1985, cu binecuvântarea Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor şi acordul Organelor de Stat, a fost construită în cimitirul central o clopotniţă cu o cameră mortuară de 42 m², precum şi o locuinţă destinată personalului îngrijirii cimitirului; camera mortuară a fost pictată tot de pictorul Andrei Vlăduţ în anul 1985, iar în anul următor a pictat şi capela din cătunul Pasărea.


În curtea bisericii se odihnesc pe veci preotul Schidu Eusebiu şi preotul Dumitru Popovici.


PREOȚII slujitori, de la înființare până în prezent, în ordine cronologică: Preot Ghinea Diaconul (1787), Preot Hristea sin Popa Pârvan (1797), Preot Mihai Dima, Preot Gheorghe Petrescu[Calendar, p. 126.], Preot Ioan Huștiu, Preot Eusebie Schidu, Preot Vasu Gheorghe (1935-1975), Preot Dumitru Popovici (1940-1980), Preot Mihai Popescu (1976-1980), Preot Ion Petre (1980-2014), Preot Anicescu Cornel (1980-1991), Preot Virgil-Dimitrie Ionescu (1990-2012). În prezent slujesc următorii preoți: Pc Preot Daniel Paul Demișcă, Pc Preot Cireșoiu Gabriel.

ACTIVITĂȚI

Parohia are grup de Cateheză în cadrul programului Hristos împărtășit copiilor. Are bibliotecă funcțională, pusă la dispoziţia elevilor din localitate.