Apariții editoriale importante în Episcopia Sloboziei și Călărașilor
Protopopiate

Apariții editoriale importante în Episcopia Sloboziei și Călărașilor

06 Oct 2021
09:58

          La îndemnul Preasfințitului Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, ca fiecare mănăstire și schit din Eparhie să își alcătuiască o monografie – album, spre a fi pusă la dispoziția celor care le calcă pragul, vă prezentăm o apariție dublă, ce se vrea a fi doar începutul unei frumoase colecții, dedicate așezămintelor monahale din județele Ialomița și Călărași.

          Așadar, cu sprijinul editurii Ama Aediting, în anul 2021, luna octombrie, au văzut lumina tiparului Monografiile Mănăstirilor Chiroiu (Protopopiatul Urziceni) și Balaciu (Protopopiatul Slobozia). Un important aport care a dus la materializarea acestor volume îl are și părintele vicar eparhial Rafail Mîț, care este și exarh suplinitor al tuturor mănăstirilor și schiturilor din Episcopia noastră, alături de Sectorul Cultural al Centrului Eparhial.

          Pentru mai multe detalii, adăugăm Cuvintele înainte alcătuite de către Preasfințitul Părinte Vincențiu, referitoare la importanța acestor monografii pentru Eparhia noastră și nu numai.

 

Cuvânt înainte Monografia Mănăstirii Chiroiu

(foto chiroiu)

          Spre deosebire de alte așezăminte monahale, cu o îndelungată istorie și veche tradiție, Mănăstirea Chiroiu este edificată recent, așa cum vom descoperi în istoricul alcătuit de către domnul profesor dr. Ștefan Grigorescu, rod al râvnei unei familii de credincioși care a dorit să își „înveșnicească” numele.

          Deși vorbim de doar 23 de ani de la momentul punerii pietrei de temelie, complexul monahal situat în Protopopiatul Urziceni ocupă deja un loc important pe harta mănăstirilor și schiturilor importante din Patriarhia Română. Mănăstirea de monahii Chiroiu, aflată sub ocrotirea Maicii Domnului, care a fost binevestită de arhanghelul Gavriil că va fi „vas ales” al începutului mântuirii noastre, va crește în importanță și frumusețe, ajungând să fie un popas obligatoriu pentru pelerinul creștin căutător de frumos, de liniște și de dezvoltare spirituală, în deplin acord cu aceste cuvinte scripturistice: „Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: În casa Domnului vom merge!”. (Psalmii 121, 1)

          Vrednicia obștii monahale și-a pus deja amprenta asupra felului în care, departe de zgomotele lumii, mediul înconjurător a fost transformat, impregnându-se de frumusețea sfintelor slujbe, a faptelor bune și a grijii față de natură, creație a lui Dumnezeu.

          Prezentul album monografic, o reală „oglindă” a parcursului spiritual, dar și edilitar al acestui ansamblu mănăstiresc, se alătură astfel altor proiecte finalizate sau în curs de finalizare, născute la inițiativa noastră de a promova aceste frumuseți ale Ortodoxiei, care este roditoare și în aceste părți ale Bărăganului. Acest fapt nu vine decât să întărească ideea că acolo unde există voință și credință puternică, Dumnezeu Mântuitorul sprijină nemărginit orice inițiativă menită să întărească în credință pe toți aceia care, cu sinceritate, caută înțelepciunea Sa, ce se oglindește în întreaga Sa creație, așa cum ne arată Cartea Psalmilor: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria”. (Psalmii 18,1)

          Mulțumim tuturor ostenitorilor care au lucrat la apariția acestui album monografic, care ne vorbește, prin slovă și imagine, despre minunata lucrare a Bunului Dumnezeu, Care întâlnește râvna unor creștini ce vor să facă mai mult pentru folosul comunității, decât să lucreze exclusiv și individual doar la propria mântuire.

          Al vostru arhipăstor, rugător către Dumnezeu pentru darurile Sale cele bogate, revărsate asupra noastră!

 

VINCENȚIU,

Episcopul Sloboziei și Călărașilor

 

 

 

Cuvânt înainte Monografia Mănăstirii Balaciu

(foto Balaciu)

          Citind rândurile scrise de către domnul profesor dr. în istorie Ștefan Grigorescu în monografia – album închinată Așezământului monahal Balaciu, ne uimește, de fiecare dată, felul discret în care Dumnezeu își arată purtarea de grijă față de lăcașurile Sale de cult.

          Edificată încă de la 1927, trecând succesiv prin multiple lucrări de restaurare, Mănăstirea Balaciu ajunge să fie „prigonită” de către autoritățile comuniste atee, care vor să șteargă orice amintire despre acest centru de cultură și credință, ce a dat lumii creștine mulți duhovnici autentici, dar și numeroși cântăreți bisericești, contribuind astfel decisiv la lucrarea liturgică și misionară a Bisericii. Este de ajuns să menționăm că unul dintre profesorii de muzică psaltică de aici a fost preotul Ioan Popescu Pasărea.

          În furia lor împotriva „dușmanilor de clasă”, cum era catalogat clerul de mir sau monahal, au transformat lăcașul bisericesc în „puierie”. Cu toate acestea, deși clădirea bisericii fusese depreciată semnificativ, amintirea despre importanța ei în peisajul vieții monahale românești nu va pieri niciodată din conștiința creștinilor noștri ortodocși, deoarece, imediat după căderea regimului de tristă amintire, prin persoane providențiale, animate de râvnă sfântă pentru „Casa lui Dumnezeu”, după cum glăsuiește Psalmistul[1], ansamblul monahal nu numai că va fi refăcut, dar cunoaște deja o strălucire mai mare decât oricând. 

          În felul acesta lucrează Bunul Dumnezeu, proniind, prin Duhul Său cel Sfânt, întreaga Creație, pe care o conduce, indiferent de creșterile și descreșterile contextului generat de frământările sociale și politice trecătoare, către acea stare pnevmatizată, ce se va generaliza la a Doua Venire a Mântuitorului Iisus Hristos, de „cer nou și pământ nou”, amintită în cartea Apocalipsei, cap. 21, versetul 1[2].

          La rugămintea Noastră, părintele stareț Serafim Rotaru, prin contribuția decisivă a domnului profesor dr. Ștefan Grigorescu, cel mai bun cunoscător al parcursului istoric zbuciumat al acestei mănăstiri reprezentative pentru Episcopia Sloboziei și Călărașilor, a început demersurile pentru tipărirea acestei monografii, care ne vorbește, prin text și imagini, despre felul în care putem schimba, prin viață virtuoasă, nădejde și credință, chiar și mediul înconjurător în care activăm, în sensul expresiei neaoșe „Omul sfințește locul”!

          Rog pe Bunul Dumnezeu, Cel în Treime preaslăvit, să trimită har de binecuvântare peste toți aceia care au contribuit la apariția acestui album ce face cunoscută astfel lucrarea Mănăstirii Balaciu în arealul creștin ortodox românesc! 

          Al vostru arhipăstor, stăruitor în rugăciune către Dumnezeu pentru pace și bunăvoire, pentru sporite rodiri în Iisus Hristos, Domnul Păcii!

 

VINCENȚIU,

Episcopul Sloboziei și Călărașilor

 

 


 
[1] Că râvna casei Tale m-a mâncat şi ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut asupra mea. (Psalmii 68,11)
[2] Şi am văzut cer nou şi pământ nou. Căci cerul cel dintâi şi pământul cel dintâi au trecut; şi marea nu mai este.