Episcopia Sloboziei si Calarasilor
Retea web
Vizita lui Hristodoulos
Noutati
10-04-2015 11:02
Un eveniment de importanţă istorică pentru Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor

VIZITA PREAFERICITULUI HRISTODOULOS ŞI

A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST LA SLOBOZIA

Anul 2003 a marcat zece ani de la înfiinţarea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, prima episcopie înfiinţată după o lungă perioada de timp în cadrul Bisericii Ortodoxe Române. În această perioadă noua eparhie a avut o serie de realizări frumoase, ce au fost admirate şi apreciate în numeroase rânduri de ierarhii, oficialităţile şi credincioşii ce au trecut pe teritoriul celor două judeţe, Ialomiţa şi Călăraşi, aflate sub jurisdicţia ei.

Acest an jubiliar a adus cu sine şi un dar deosebit pentru credincioşii eparhiei noastre, şi anume vizita la Slobozia a Preafericitului Părinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi a Preafericitului Hristodoulos, arhiepiscopul Atenei şi al întregii Grecii, moment de importanţă istorică, care vine să întărească şi să aprecieze încă o dată râvna şi vrednicia preoţilor şi credincioşilor din Bărăgan. Fericita coincidenţă poate fi interpretată şi ca un semn simbolic căci rareori în cursul istoriei un întâistătător al Bisericilor ortodoxe surori a vizitat această parte a ţării.

Tradiţie afirmă că, în sec. al XVI-lea, mânăstirea Sfinţii Voievozi ar fi fost sfinţită de patriarhul de Constantinopol, iar în secolul al XVII-lea diaconul Pavel din Alep vorbeşte de călătoria pe care a făcut-o pe aici cu patriarhul Macarie al Alexandriei, dar în următoarele secole nu se mai aminteşte nimic. De aceea vizita făcută de Preafericitul Hristodoulos are o valoare istorică deosebită pentru viaţa bisericească de aici şi se încadrează în vizita oficială pe care a făcut-o în România între 4-11 iunie 2003.

Programul vizitei. Delegaţia Bisericii Ortodoxe a Greciei a sosit în România în ziua de 4 iunie, la aeroportul Otopeni, unde a avut loc primirea oficială şi declaraţiile de presă; apoi a urmat deplasarea la Catedrala Patriarhală, aici săvârşindu-se şi slujba Polihroniului. În aceeaşi seară a fost onorată invitaţia făcută de domnul Ion Iliescu, preşedintele României, la Vila Lac l, unde a avut loc ceremonia acordării Preafericitului Hristodoulos a decoraţiei Steaua României în forma Mare Cruce. Cu acest prilej domnul preşedinte Ion Iliescu a rostit şi un discurs în care a recunoscut şi apreciat rolul Bisericii ortodoxe în istoria şi în viaţa poporului român, dar şi în întreaga zona a Balcanilor precum şi importanţa ei în relaţiile dintre cele două popoare, grec şi român, pentru care credinţa ortodoxă a fost un factor de apropiere şi de bună colaborare.

A doua zi, de praznicul Înălţării Domnului, cei doi întîistătători au săvârşit în sobor Sfânta Liturghie arhierească la Catedrala Patriarhală Sfântul Spiridon Nou din Bucureşti, împreună cu alţi ierarhi români şi greci, slujba fiind transmisă şi la postul naţional de televiziune. Preafericitul Hristodoulos a rostit un cuvânt referitor la Ziua de cinstire a Eroilor, subliniind importanţa şi valoarea jertfei martirilor care au luptat pentru libertate în istoria popoarelor. Slujba a fost un prilej de întâlnire cu credincioşii din Bucureşti, care au venit în număr mare să participe la acest eveniment.

Zilele următoare au fost rezervate vizitării Mitropoliei Olteniei unde, sâmbătă, 7 iunie, Preafericitului Hristodoulos i s-a acordat titlul de doctor honoris causa al Universităţii din Craiova, laudatio fiind rostit de Preasfinţitul Damaschin, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, profesor al Facultăţii de Teologie din Craiova. Programul a fost şi aici foarte bogat cuprinzând de asemenea: un concert de muzică religioasă la Teatrul Liric din Craiova, vizite la Seminarul Teologic şi la Academia misionară Valahia Mică şi săvârşirea în sobor a Sfintei Liturghii la catedrala Madona Dudu. Trebuie admirată cu acest prilej evlavia credincioşilor din Craiova, care au venit să-i vadă pe cei doi întâistătători, participând în număr impresionant la acest moment de înălţare sufletească. Duminică a început şi pelerinajul la mânăstirile din Oltenia: Tismana, Polovragi, Hurezi, Bistriţa, Dintr-un lemn, care a continuat apoi cu primirea delegaţiei oficiale la Centrele Eparhiale de la Râmnic şi Argeş.

În seara de 10 iunie delegaţia greacă şi însoţitorii români au revenit la Bucureşti, unde Preafericitul Părinte Teoctist şi Preafericitul Hristodoulos au făcut o vizită domnului Adrian Năstase, primul ministru al României.

VIZITA CELOR DOI ÎNTÂISTĂTĂTORI LA SLOBOZIA

În ziua de 11 iunie Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, împreună cu Preafericitul Hristodoulos, arhiepiscopul Atenei şi a întregii Elade, au vizitat Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor. Din delegaţia care i-a însoţit au mai făcut parte doi mitropoliţi greci, IPS Nikiforos, mitropolit de Didymotoihon şi Orestiada, IPS Ierotheos, mitropolit de Navpaktos şi Aghios Vlasios şi de şase ierarhi români, IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, IPS Nifon, arhiepiscopul Târgoviştei, P.S. Casian, episcopul Dunării de Jos, P.S. Ambrozie, episcop vicar patriarhal, P.S. Ciprian, episcop vicar patriarhal, P.S. Sebastian, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi numeroşi clerici români şi greci.

Evenimentul a avut, cum am amintit, o semnificaţie aparte întrucât a fost vorba de o vizită făcută unei eparhii noi, cu o vechime de numai zece ani, dar cu realizări deosebite, între care se numără o Catedrală Episcopală de dimensiuni monumentale, în stadiu avansat de construcţie, un sediu renovat al Centrului Eparhial, dar şi o importantă activitate în domeniul social, filantropic şi pastoral. Invitaţia Preasfinţitului Damaschin, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, a fost prin urmare primită de Preafericitul Hristodoulos încă înainte de plecarea din Grecia a delegaţiei oficiale şi, după cum avea să mărturisească mai târziu înaltul oaspete, ,,a fost inclusă cu bucurie în programul vizitei sale în România”.

Desfăşurarea vizitei. Delegaţia oficială a fost întâmpinată la intrarea în eparhie, în localitatea Lilieci, de Preasfinţitul Damaschin împreună cu domnul Alecsandru Ştiucă, subprefect al judeţului Ialomiţa, domnul chestor Matei Constantin, inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Ialomiţa, domnul Nicolae Diculescu, primar al municipiului Urziceni şi de un sobor de preoţi, iar sosirea la Mânăstirea Sfinţii Voievozi din Slobozia, unde a avut loc şi slujba Polihroniului, a avut loc în jurul orelor 10,00.

Încă de dimineaţă aici se săvârşise slujba Sfintei Liturghii de Preasfinţitul Casian, episcopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoţi, iar credincioşii se adunaseră pentru a participa la acest moment, poate unic în viaţa multora. Emoţionantă a fost în special prezenţa copiilor, elevi de la şcolile din Slobozia, şi a profesorilor lor, care au ţinut să-i vadă pe cei doi întâistătători şi să primească binecuvântările lor.

La intrarea în Mânăstirea Sfinţii Voievozi, fosta Catedrală Episcopală, celor doi Preafericiţi li s-au oferit flori din partea stareţei şi pâine şi sare din partea domnului Ioan Pinter, primarul municipiului Slobozia şi a domnului Gheorghe Savu, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa. La fel au fost întâmpinaţi şi ceilalţi ierarhi. Pe treptele bisericii, invitaţii au fost primiţi cu Sfânta Evanghelie şi Sfânta Cruce de către Preacuviosul Teofil Belea, exarhul mânăstirilor din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor şi stareţul mânăstirii Balaciu. Cei doi întâstătători au intrat în Catedrală şi au participat la slujba Polihroniului, iar ulterior au luat loc în scaunele arhiereşti.

Cuvântările ierarhilor. Preasfinţitul Damaschin a rostit de pe solee, în numele credincioşilor, adunaţi în număr mare cu prilejul înaltei vizite, cuvântarea de bun venit în faţa oaspeţilor, în care le-a urat acestora un sincer bun venit, în numele întregii eparhii:

„Prea Fericirile Voastre,

Onoraţi invitaţi,

Slobozia şi întreaga Episcopie a Sloboziei şi Călăraşilor a îmbrăcat astăzi haine de sărbătoare, pentru a vă întâmpina pe Preafericirile Voastre şi suita ce vă înconjoară cu multă bucurie sufletească, în această Catedrală Voievodală din Slobozia şi a vă spune:„Bine aţi venit la Slobozia!”, „Bine aţi venit în Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor!”

Faptul că această vizită are loc în anul 2003, pentru noi are o semnificaţie deosebită. Ea se constituie într-un eveniment istoric, fiind prima vizită oficială a întâistătătorului Bisericii Greciei pe aceste meleaguri. Socotim că ea este o binecuvântare de la Dumnezeu, deoarece anul acesta Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor împlineşte zece ani de la înfiinţarea ei, este o cinstire deosebită care ni se face şi i se face.

Încă din prima jumătate a anului 1993, Preafericitul Patriarh Teoctist a demarat procedura de înfiinţare a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, ce s-a materializat prin convocarea în şedinţă extraordinară a Adunării Naţionale Bisericeşti la 5 octombrie 1993, care a aprobat înfiinţarea noii eparhii a Bisericii Ortodoxe Române

Pentru aceea, clerul şi credincioşii eparhiei noastre, fie şi prin reprezentare, s-au adunat astăzi în această Catedrală, pentru a participa la slujba Sfintei Liturghii, apoi a Te Deum-ului, pentru a lăuda pe Dumnezeu, a-I mulţumi pentru binefacerile revărsate asupra Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor în această perioadă de timp, printre care se află şi această nesperată vizită, şi a-L ruga pentru pacea, sănătatea şi mântuirea sufletelor noastre, slujba terminându-se cu cererile din Polihroniu.

Preafericite Părinte Hristodoulos vă mărturisesc că mesajul pe care l-aţi trimis în anul 2000, la instalarea mea ca episcop al Sloboziei şi Călăraşilor, faptul că aţi acceptat să vizitaţi Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor şi că deja ne-aţi acordat sprijin material, m-a copleşit şi mă simt îndatorat să vă mulţumesc din adâncul sufletului.

Aceleaşi mulţumiri doresc să le adresez şi Preafericituui Părinte Patriarh Teoctist al României pentru cinstea deosebită pe care o face Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, ctitoria sa, la acest popas sărbătoresc şi pentru acceptarea ca în programul vizitei întâistătătorului Greciei să fie introdusă şi vizita la Slobozia.

Încă o dată, în numele clerului şi credincioşilor din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, Vă adresez Preafericirilor Voastre, celor doi întâistătători ai Bisericilor ortodoxe din Grecia şi România, călduroase mulţumiri pentru faptul că aţi acceptat să ne vizitaţi.

Întru mulţi ani Preafericirile Voastre!”

Apoi, întrucât primirea înalţilor oaspeţi s-a făcut într-o biserică al cărei prim ctitor a fost un conaţional al oaspeţilor, postelnicul Ianache Caragea, Preasfinţitul Damaschin a făcut o scurtă prezentare istorică a mânăstiri Sfinţii Voievozi, pe care a rostit-o însă de această dată în limba greacă, limba invitaţilor.

Preafericitul Hristodoulos a răspuns Preasfinţitului Damaschin exprimându-şi bucuria reîntâlnirii cu un ierarh şi teolog pe care îl cunoaşte de mai multă vreme şi ,,despre ale cărui realizări în plan teologic şi pastoral s-a auzit până în Grecia, unde el este foarte stimat”, dar şi cu credincioşii din această eparhie pe care-i admiră pentru credinţa şi dragostea lor faţă de Biserică, aceasta fiind mai mult decât necesară în epoca de secularizare în care trăim:

„Preafericirea Voastră,

Preasfinţia Voastră,

Preasfinţia Sa ne este cunoscut încă din Grecia. Este cunoscut acolo pentru studiile strălucite pe care le-a făcut la Atena, este cunoscut acolo pentru activitatea pastorală şi misionară pe care o desfăşoară acum ca episcop al acestei eparhii binecuvântate de Dumnezeu.

Ne cunoaştem cu Preasfinţia Sa de ani buni. L-am cunoscut atunci când studia ca bursier al Bisericii Ortodoxe Române la Facultatea de Teologie din Atena. Acolo a obţinut un doctorat în teologie şi tot acolo am avut prilejul fericit să constat buna sa credinţă, viaţa sa evlavioasă, dragostea şi devotamentul faţă de Biserica lui Hristos. Am urmărit cu dragoste şi interes frăţesc evoluţia Preasfinţiei Sale. M-am bucurat foarte mult când am aflat despre progresele pe care le făcea aici în România. Ne-am bucurat atunci când am auzit că a fost hirotonit episcop şi m-am bucurat şi mai mult când a preluat păstoria Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, o episcopie nou înfiinţată, care s-a întemeiat datorită gândului generos al Preafericitului Patriarh Teoctist[...]

Subliniem importanţa pe care o prezintă prezenţa dumneavoastră aici, a tuturor care sunteţi aici în această sfântă biserică şi în jurul ei. Aici am fost impresionat de primirea călduroasă pe care ne-aţi rezervat-o. Ne-a mişcat profund entuziasmul credincioşilor români. Acest fapt arată printre altele legătura foarte strânsă între cler şi popor. Clerul şi poporul nostru ortodox este strâns unit şi de aceea noi simţim aceste sentimente de unitate duhovnicească. Este de asemenea de remarcat faptul că, prezenţa autorităţilor din Slobozia şi a autorităţilor politice şi de stat din regiune are o semnificaţie deosebită, cu totul aparte pentru noi astăzi. Această colaborare este semnificativă[...]Poporul şi Biserica merg împreună, poporul are nevoie de Biserică, poporul român are nevoie de binecuvântarea lui Dumnezeu, poporul are nevoie de călăuzirea părinţilor Bisericii. Acest lucru este valabil întotdeauna şi mai ales acum când parcurgem vremuri dificile, grele pentru noi putem spune”.

De asemenea, Preafericitul Hristodoulos a reamintit dorinţa sa, în calitate de întâistătător al Bisericii Greciei si al poporului elen, ca România să obţină integrarea în Uniunea Europeană unde este nevoie de tezaurul spiritualităţii ortodoxe, exprimându-şi totodată admiraţia faţă de comorile spiritualităţii creştin ortodoxe româneşti:

„România va deveni o piatră strălucitoare pe cununa de diamante a statelor europene. Vă aducem salutul nostru, al poporului elen de susţinere a eforturilor dumneavoastră. Biserica Ortodoxă Greacă sprijină cu toate forţele eforturile pe care românii le depun în ceea ce priveşte îndeplinirea visului de integrare în familia europeană. România aparţine pe drept Uniunii Europene prin cultura şi mai ales prin tradiţiile ei. Din punct de vedere geografic nu este atât de important ca un stat să aparţină Europei, ci cultura, spiritualitatea, istoria sunt cele care asigură buletinul de identitate atunci când vei fi acceptat şi te vei numi european. Aveţi dumneavoastră şi poporul grec o comoară de mare preţ, care constă în tradiţia dumneavoastră, în cultura noastră ortodoxă şi în istoria neamurilor noastre. Suntem îndreptăţiţi să fim mândri de această comoară pe care o avem, dar în acelaşi timp şi o datorie, datoria de a merge cu fruntea sus, cu steagul sus în Europa, păstrând credinţa noastră, limba şi tradiţiile strămoşeşti.

Trebuie să ştiţi că Uniunea Europeană nu a cerut nimănui să-şi părăsească şi să renunţe la tradiţiile sale şi la religia sa pentru a se numi european, pentru a fi acceptat ca atare. Acesta este adevărul pe care îl trăim în Grecia şi pe care să vă ajute Dumnezeu să-l trăiţi şi dumneavoastră aici!”

Preafericitul Hristodoulos a ţinut în încheiere să încurajeze, dar şi să avertizeze pe credincioşii români asupra falselor idei şi curente care i-ar putea împiedica să fie deschişi spre comuniunea cu celelalte popoare într-o viitoare Europă unită, făcându-le în acest sens o mărturisire sinceră şi clară în ceea ce priveşte integrarea în structurile europene:

„Nu ascultaţi de cei ce vă spun că pentru a fi europeni nu mai trebuie să fim români. Întâi suntem români sau greci şi după aceea suntem europeni. Este o mare greşeală să daţi ascultare unor asemenea îndemnuri de a renunţa la identitatea naţională şi spirituală. A renunţa la acestea înseamnă a săvârşi o sinucidere spirituală. Nimeni nu are nevoie de morţi şi nici dumneavoastră nu doriţi să vă sinucideţi. În încheiere, aş vrea să vă spun că trebuie să ţinem cu străşnicie de credinţa şi de istoria noastră. Veniţi în Europa cu aceste comori. Noi, grecii, suntem singurul popor ortodox integrat în structurile europene şi ne bucurăm că în curând vă vom avea alături de noi şi vom putea da mărturie împreună despre spiritualitatea noastră ortodoxă, despre sfânta noastră Ortodoxie. Uniunea Europeană are nevoie de noi, fraţii noştri apuseni ne aşteaptă pentru că trec printr-o criză spirituală mărturisită, dar depinde de noi dacă vom păstra comoara de credinţă autentică pe care am primit-o de la strămoşii noştri. Vă doresc şi mă rog ca Maica Domnului să mijlocească neîncetat la mântuirea voastră şi a tuturor ortodocşilor. Mă rog lui Dumnezeu ca să daţi mărturie cu demnitate lumii contemporane şi să ne trăiţi!”.

A urmat apoi Preafericitul Teoctist care, venind pe solee, a rostit un cuvânt către credincioşii adunaţi în biserica Mânăstirii Sfinţii Voievozi, în care şi-a amintit cu emoţie de vizitele făcute la conferinţele preoţeşti pe vremea când era episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, de începuturile Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, de punerea pietrei de temelie a Catedralei Înălţarea Domnului, precum şi de dragostea cu care credincioşii au primit vestea înfiinţării unei episcopii în această zonă a ţării:

„Preafericirea Voastră, arhiepiscop Hristodoulos al Atenei şi a toată Grecia,

Înaltpreasfinţiţi şi Preasfinţiţi Părinţi, Preasfinţite Părinte Damaschin,

Domnule Preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa,

Domnule Primar al municipiului Slobozia,

Iubiţi credincioşi şi credincioase, Iubiţi părinţi slujitori ai sfintelor biserici de la parohii şi de la mânăstiri,

Întâlnirea noastră de astăzi cu Preafericitul Hristodoulos şi cu delegaţia de ierarhi şi clerici ai Bisericii Ortodoxe surori a Greciei constituie o mare sărbătoare pentru Biserica noastră, în întregimea ei, din care face parte şi Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor. Ziua de astăzi este un eveniment mai mult decât istoric, pentru că acesta, ca şi timpul, sunt create de Dumnezeu ca mijloace şi căi spre Hristos, spre mântuire; iar dacă acestea sunt lipsite de conţinutul adevărului Evangheliei, atunci ostenelile noastre nu au nici o valoare, după cum spune şi înţeleptul Solomon: „Roada bunelor osteneli este slăvită şi rădăcina înţelepciunii n-are pieire” (Înţelepciunea lui Solomon III, 15). Momentele, însă, pe care le trăim pentru Hristos şi pentru Biserica Lui, pentru folosul nostru sufletesc, acelea dăinuie dincolo de timp şi de spaţiu.

Un asemenea moment este cel de astăzi, căci, prin lucrarea Duhului Sfânt, în această străveche Catedrală a Sloboziei „Sfinţii Voievozi”, noi ne luăm rămas bun de la Preafericirea Sa Hristodoulos, arhiepiscopul Atenei şi a toată Elada, şi de la distinsa sa delegaţie, iar pe de altă parte sărbătorim şi lăudăm pe Dumnezeu împreună, pentru împlinirea a zece ani de când Sfântul Sinod, în şedinţa sa din 6-8 iulie 1993, prin hotărârea nr.4176/1993 şi a Adunării Naţionale Bisericeşti din 5 oct.1993, la cererea clerului şi a credincioşilor din această „ţară a pâinii”, care este Bărăganul nostru străbun românesc, au aprobat aici un nou sediu episcopal. Iată două momente foarte importante pentru noi cei de astăzi; vizita Preafericirii Sale şi împlinirea unui deceniu de la înfiinţarea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, pe care trebuie să le înscriem în inimile noastre la loc de cinste. Este vocaţia noastră, este datoria noastră, ca noi să facem un pas în istorie.

Biserica noastră a înfruntat cinci decenii opreliştile comunismului – şi, vă spuneam şi altădată, când l-am instalat pe primul episcop aici, pe Înaltpreasfinţitul de acum, Nifon, arhiepiscopul Târgoviştei, cum Dumnezeu ne călăuzeşte paşii în istorie şi ne duce acolo unde-i voia Lui, nu acolo unde ar fi voia noastră, mai ales atunci când este vorba de slujirea Bisericii Mântuitorului Iisus Hristos.

Când ascultăm omilia Preafericirii Sale, rostită în limba vorbită şi având acelaşi talent oratoric cu sfântul Ioan Gură de Aur, cu limbă atât de frumoasă şi atât de împodobită ca a vechilor filosofi greci, care au păstrat şi au pregătit, prin darul gândirii lor dincolo de cele văzute, definirea hotărârilor sfintelor sinoade ecumenice, pentru redactarea şi formularea dogmelor creştine, când ascultam vorbirea Preafericitului Hristodoulos şi aici, ca şi la Universitatea din Craiova, sau la mânăstirile din Oltenia, de unde venim acum, mă gândeam ce privilegiu avem noi, cei din România, cei care ştim ce însemna atunci, în vechime, un drept al Bisericii afirmat sau proclamat.

Şi acum iată, vrednicia Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, a ierarhului ei, care au făcut să se adeverească aici cuvântul proorocului Zaharia: „Bucură-te, fiică a Sionului, că iată, Împăratul Tău vine la tine” (Zaharia IX, 9). Iată, această fiică a Sionului românesc, oraşul Slobozia, acum reşedinţa Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, iată preoţii, credincioşii, vieţuitorii din mânăstiri, necunoscuţi odinioară, care au apărut acum şi i-am văzut prezenţi astăzi aici, venind împreună cu noi, ca şi apostolii Domnului, de la margini, de la Galaţi, de la sfânta Patriarhie din Bucureşti şi chiar din Elada, vatra veche şi iubită atât de mult de sfântul Apostol Pavel şi de ceilalţi sfinţi apostoli. Elada a venit şi a adus aici Cuvântul Adevărului, prin rostul şi slujirea Preafericitului Hristodoulos, la invitaţia noastră frăţească.

Iubiţi părinţi şi fraţi, slujitori ai sfintelor altare, să tălmăciţi în inimile voastre curate şi bune când rostiţi în biserică rugăciunea pentru ierarhie, când spuneţi „drept învăţând cuvântul adevărului Tău” la pomenirea, după rânduială, a ierarhului. Iată aţi auzit acum învăţătura dreaptă a Ortodoxiei noastre, aţi auzit cât e de frumoasă limba greacă şi cum exprimă ca într-un chip mai bogat, mai precis, termenii învăţăturii noastre de credinţă, decât o poate face limba noastră românească. „Ortodoxie” – iată cuvântul acesta universal al credinţei celei drepte – căruia şi noi îi zicem „ortodoxie”, Biserica Ortodoxă Română, Biserica ortodoxă naţională definită după culturile popoarelor respective spre a fi unitate în diversitate.

Aşadar, frumuseţi nebănuite auzim şi întâlnim în drumul nostru în această biserică, aici unde, odinioară, ne întâlneam pentru conferinţele noastre pastorale, cu preoţii de vârsta mea, din care puţini au mai rămas astăzi. Şi iată, acum, prin grija celui dintâi episcop, episcopia aceasta nu mai este nouă, ci a intrat în istorie cu doi episcopi de frunte ai Bisericii noastre Ortodoxe Române.

Datorită izvoarelor ei nesecate, viaţa bisericească a putut face faţă după decembrie 1989, când ne-am câştigat libertatea, sfânta noastră libertate românească şi ne-am putut îndeplini îndatoririle legate de misiunea noastră. Deci, iată că acum, rostim un cuvânt de mulţumire, de preţuire, de iubire faţă de Biserica Ortodoxă a Greciei, de credincioşii şi ierarhii ei prin glasul şi prezenţa Preafericitului Hristodoulos care, după pilda lui Simon Cirineanul, am putea spune, că ne poartă şi greutăţile noastre, cele de toate zilele.

Grija mea de atunci, când am înfiinţat această episcopie, era aceea ca Biserica Ortodoxă Română să aibă o catedrală a ei, cum au toate Bisericile ortodoxe autocefale. După cum, dumneavoastră aţi simţit nevoia să aveţi o catedrală în Slobozia, încă înainte de a fi proclamată întemeierea episcopiei unde ne găsim astăzi, tot astfel gândul după o biserică a Patriarhiei, mai ales de când Biserica noastră a devenit autocefală, ideea unei catedrale, a fost deci, foarte veche şi foarte arzătoare. Chiar şi în problema aceasta care ne priveşte pe noi, Biserica noastră, m-am bucurat foarte mult şi am trăit clipe de nespusă surpriză, care vin numai de la Duhul Sfânt, cu aşa plinătate de har şi de adevăr, ca aceea în care Preafericitul Hristodoulos, adresându-se domnului prim ministru, Adrian Năstase, i-a mulţumit – ca şi cum eu aş fi spus în acele clipe – pentru aprobarea înălţării Catedralei Mântuirii Neamului în Parcul Carol.

Iată Ortodoxia cum lucrează în viaţa noastră de toate zilele. Nu numai unul vrea să intre în Împărăţia lui Dumnezeu, ci cu toţii împreună; ajutăm cu toţii. Şi acest cuvânt, în continuare, a fost însoţit de un ajutor foarte însemnat, de un ajutor din partea Bisericii Ortodoxe autocefale a Greciei, prin Preafericitul Hristodoulos, de 100.000 de euro pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Nu se poate descrie frumuseţea acestor momente şi cât de frumoase sunt şi cât de mult sunt ele pătrunse de lumina harului dumnezeiesc. De aceea, iată, Preasfinţite Părinte Damaschin, de câtă revărsare de gânduri şi de bucurii ne-am bucurat cu toţii că Preasfinţia Voastră a îndrăznit cu acea îndrăzneală sfântă, frumoasă, ca Preafericitul Părinte Hristodoulos să vină şi aici, la reşedinţa Episcopiei. Cunoscându-i bunătatea şi atenţia de care noi, întreaga Biserică românească, ne-am bucurat din partea Bisericii Ortodoxe Greceşti în decursul deceniilor, arătată chiar atunci, când noi eram în gulagul comunismului, chiar atunci Biserica Greciei ne cerceta şi atunci ne ajuta ca să meargă părinţii la Muntele Athos, să meargă în Grecia.

Iată, la zece ani de la întemeierea de către Sfântul Sinod a acestei episcopii, binecuvântarea Domnului a prisosit ca să avem prezent aici pe Preafericirea Sa şi Biserica Ortodoxă Greacă, leagănul unde sfinţii părinţi ai Bisericii şi-au luminat minţile, leagănul universităţilor unde a învăţat sfântul Vasile cel Mare, sfântul Grigore Teologul, cei doi mari prieteni care nu ştiau, spun sfinţii părinţi şi scriu profesorii noştri de teologie, nu ştiau alt drum decât cel a studiului şi cel al bisericii. Iată, suntem una întru toate, cu voia şi binecuvântarea lui Dumnezeu.

Mă bucur şi dau slavă lui Dumnezeu şi îmi aduc aminte de toţi cei care m-au ajutat atunci, în vremurile acelea, când Sfântul Sinod mi-a aşezat pe umeri această îndatorire de a împlini dorinţelor clerului şi credincioşilor, datorie pe care o avem toţi ierarhii; o nădejde a mea încă vie este că mă vor urma şi ceilalţi membri ai Sfântului Sinod în această strădanie deoarece, dacă avem seceriş mult, se cuvine să avem şi secerători. Seceriş care, atunci când e darul lui Dumnezeu peste Bărăgan, când ploaia se revarsă din abundenţă peste aceste plaiuri ialomiţene, peste această „ţară a pâinii”, face ca recolta să fie bogată. Dar la noi ogoarele sufletelor tinerilor, ale copiilor care ne-au întâmpinat aici, ale tineretului, ale şcolarilor noştri din seminare, de la cele 14 facultăţi de teologie, aşteaptă încă prezenţa noastră, prezenţa ierarhilor. Trebuie să fie păstorul cât mai aproape de turmă, dar şi credincioşii să fie cât mai apropiaţi de păstori. Nu pot uita iniţiativele credincioşilor de atunci: iniţiativa lor pentru a pune temelie la noua catedrală, cu autorităţile de atunci şi nu uit lacrimile lor şi ale celui care a avut iniţiativa, dar şi bucuria celor care m-au ajutat să dobândesc loc pentru catedrală şi reşedinţă pentru noua administraţie eparhială.

Deoarece am observat o întrecere mare între cei din oraşul Călăraşi şi cei din oraşul Slobozia, pentru a face o apreciere dreaptă, am trimis o comisie mixtă – îi spuneam Preafericitului în maşină – o comisie pe care o credeam eu că este neutră. Dar, când acolo, preşedintele ei, părintele Constantin Pârvu, vicarul administrativ al Administraţiei Patriarhale, în sufletul său era de partea călărăşenilor. Doar după ce am văzut amândouă ofertele, ce ne oferea oraşul Călăraşi şi ce ne oferea oraşul Slobozia, s-a acceptat reşedinţa de aici, împotriva voinţei preşedintelui şi a comisiei. Îi sunt recunoscător domnului preşedinte Savu al Consiliului Judeţean, aici de faţă, care atunci a făcut cum a ştiut dânsul ca să avem o reşedinţă arhierească la Slobozia, atât de demnă şi de frumoasă pentru lucrarea unui ierarh de talia Preasfinţitului Damaschin, cum aţi auzit, doctor în teologie de la Atena, pe urmele marilor părinţi teologi. Aici are a ne păstori clericii şi credincioşii, cu gândul îndreptat pururi spre Dumnezeu, iar cu picioarele pe brazda proaspătă pentru a lucra cu rugăciunea şi cu gândul la Dumnezeu, pentru ploaie la bună vreme şi cu braţele pe unelte. Aşa se desfăşoară viaţa lor între Cer şi pământ. Ei sunt cei care fac legătura cu pământul de unde avem pâinea şi prescura pentru Sfânta Liturghie.

Vă felicit, Preasfinţite Părinte Damaschin şi pe colaboratorii şi clerul eparhial, că aţi înlesnit popasul acesta, de neuitat. Îl felicit pe Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Nifon, care a tras brazda în plin atunci, prima brazdă cu ajutorul lui Dumnezeu şi acum avem aici cu ce ne bucura, cu ce ne prezenta în faţa Ortodoxiei şi în faţa Europei. Să nu ne sfiim că suntem mai smeriţi din punct de vedere economic, dar ceea ce am văzut şi în drumul nostru până aici, ca şi în Oltenia, o bogăţie de har dumnezeiesc izvorând şi luminând din sufletele preoţilor, monahilor şi ale ierarhilor noştri. Este o bogăţie de care Europa, aşa cum pe drept cuvânt spunea Preafericitul Hristodoulos, are nevoie.

Închei cu rugămintea de a mă scuza pentru lungimea cuvântului, dar au fost lungi şi cei zece ani şi, mai ales, ceilalţi dinainte pe care i-am nutrit pentru înfiinţarea acestei episcopii. Să fie toate îndreptate spre slava lui Dumnezeu, spre sănătatea Preasfinţiei Voastre şi spre spornica lucrare pastorală căreia i-aţi şi pus temelii şi începuturi trainice. Rugăm pe Dumnezeu să Vă ajute spre a le duce la bun şi rodnic sfârşit, spre mărirea şi cinstea Bisericii noastre şi bucuria noastră, a tuturor. Amin”.

După ce au rostit cuvântările, cei doi întâistătători au intrat în altar unde au scris câteva rânduri pe Sfânta Evanghelie spre amintirea acestui deosebit moment.

Oaspeţii au vizitat apoi noua Catedrală Episcopală Înălţarea Domnului, în construcţie, din Slobozia unde au fost primiţi de asemenea de numeroşi credincioşi precum şi de foarte mulţi copii. Aflată în stadiul de finalizare noua catedrală a încântat delegaţia greacă, ce a imortalizat acest moment prin numeroase fotografii de grup pe treptele acesteia.

Vizita la Centrul Eparhial. De la Catedrală oaspeţii s-au îndreptat spre reşedinţa episcopală. Aici Preafericitul Hristodoulos şi Preafericitul Părinte Teoctist au fost primiţi de PP.C.C consilieri şi angajaţii Centrului Eparhial, care au primit binecuvântarea înalţilor ierarhii. După o scurtă convorbire cu oficialităţile locale, oaspeţii au vizitat, însoţiţi de Preasfinţitul Damaschin, clădirea administrativă a Episcopiei.

A urmat apoi o agapă oferită invitaţilor de Preasfinţitul Damaschin. La sfârşitul acesteia domnul Ioan Pinter, primarul municipiului Slobozia, a mulţumit celor doi întâistătători, în numele locuitorilor, pentru onoarea făcută de a vizita oraşul Slobozia şi a oferit înalţilor oaspeţi câte o medalie jubiliară, care să le amintească de acest frumos eveniment.

Preafericitul Hristodoulos a mulţumit la rândul său pentru frumoasa primire, dând citire apoi la ceea ce a consemnat înCartea de Aur a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor:

„Vizita noastră în nou înfiinţata Episcopie a Sloboziei şi Călăraşilor, numărând doar zece ani de viaţă bisericească independentă, a fost binecuvântarea lui Dumnezeu şi ocazia să întâlnim pe cel care o păstoreşte, Preasfinţitul Episcop Damaschin, iubitorul de Dumnezeu, modestul şi părintescul Ierarh, pe cunoscătorul de greacă şi dascălul teologiei ortodoxe şi să ne bucurăm de suflul înnoitor care suflă de la restabilirea democraţiei în întreaga Biserică a României şi în această Episcopie, dintre dovezile căreia este Seminarul, ridicarea de noi biserici, în special a noii Catedrale, cultivarea spiritului vieţii liturgice şi “deschiderea” Bisericii către lume prin dezvoltarea unui larg spectru de lucrare socială şi filantropică, în ajutorul căreia sprijinul “Solidarităţii” Bisericii Greciei este de la sine înţeles.

Îi dorim Preasfinţitului Damaschin putere de sus şi inspiraţie în zelul spre întreaga împlinire a misiunii sale înalte în aceste vremuri critice.

18.06.2003

† Hristodoulos al Atenei

† Teoctist, Patriarhul României”

Apoi oaspeţii, ierarhii, oficialii şi reprezentanţii presei elene, au mulţumit încă o dată Preasfinţitului Damaschin pentru primirea făcută, l-au felicitat pentru frumoasele realizări şi i-au urat succes în continuare, în slujirea de episcop al acestei tinere, dar vrednice eparhii.

Delegaţia Bisericii Greciei s-a îndreptat apoi, însoţită şi de Preasfinţitul Damaschin, către aeroportul Otopeni, unde şi-a încheiat în mod oficial vizita în România.

Ecouri ale vizitei Prea Fericitului Hristodoulos, Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Elade la Slobozia. După revenirea în Grecia a Preafericitului Hristodoulos, arhiepiscopul Atenei şi al întregii Elade, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei a luat cunoştinţă de modul în care s-a desfăşurat programul vizitei oficiale a delegaţiei sale în România, astfel că, în ziua de 18 iunie 2003, a pornit către Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor următorul mesaj din partea Bisericii Greciei:

„Republica Greciei

Sfântul Sinod al Bisericii Greciei

Str.Ioanou Ghenoradiou 14 (11521)

Nr.Protocol: 2248 În Atena la 18 iunie 2003

Nr.Expediere: 1236

Către,

Preasfinţitul Episcop Damaschin

al Sloboziei şi Călăraşilor

În Slobozia

Preasfinţite Frate în Hristos,

Întorcându-ne cu bine în Atena, ne grăbim ca să vă exprimăm din nou cele mai cordiale mulţumiri ale Noastre şi ale membrilor cinstitei noastre Suite, pentru dragostea şi cordialitatea pe care ne-aţi arătat-o în timpul şederii noastre în Sfânta Episcopie a Preasfinţiei Voastre, în cadrul Programului Vizitei Oficiale recente în Patriarhia României şi în ţara dumneavoastră.

Sentimentele izvorâte din dragoste şi cinstire cu care ne-aţi înconjurat pe Noi, precum şi tratarea amabilă a noastră şi a colaboratorilor noştri, a contribuit ca să ne simţim în calitate de „casnici ai dumneavoastră” şi să dobândim cele mai bune impresii şi amintiri de neuitat.

Toate acestea le-am făcut cunoscute şi Sfântului Sinod al nostru, care în şedinţa sa din 17 iunie a.c. a încunoştiinţat să vi se exprime cele mai calde mulţumiri ale sale, sentimente sincere de cinstire, precum şi laudă justă pentru lucrarea duhovnicească realizată.

Ne rugăm din inimă ca Domnul să vă binecuvinteze, precum şi lucrările voastre, să păzească şi să întărească puterile voastre duhovniceşti şi trupeşti spre folosul şi progresul spiritual al Bisericii noastre Ortodoxe.

Pentru aceea îmbrăţişându-vă frăţeşte, rămânem cu dragoste în Hristos.

† Hristodoulos al Atenei,

Preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Greciei

Secretar şef,

arhim. Hrisostomos Sclifas”

De asemenea, site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe a Greciei (www.ecclesia.gr [https://www.ecclesia.gr/] ), la scurtă vreme după sosire, menţiona vizita făcută la Slobozia de către delegaţia oficială a Bisericii Ortodoxe a Greciei, iar în revista oficială a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia, Ecclisia, era prezentată următoarea cuvântare oficială rostită de către Preafericitul Hristodoulos la Slobozia:

„Preafericirea Voastră,

Preasfinţia Voastră.

Suntem recunoscători pentru că vizităm astăzi Episcopia Voastră, pe care o păstoriţi Preasfinţia voastră, prea iubitul nostru al tuturor, cunoscut pentru studiile făcute în Elada şi pentru performanţele în opera misionară şi pastorală a Bisericii. Cunoştinţa noastră duce la trecutul îndepărtat, când studiaţi teologia la Facultatea de Teologie din Atena, unde aţi devenit doctor şi aţi arătat primele foarte mari dovezi ale dragostei faţă de Biserică. De atunci, am urmărit evoluţia Preasfinţia voastră, am auzit de progresele făcute de Preasfinţia voastră şi ne-am bucurat de promovarea în episcop şi încredinţarea păstoririi acestei episcopii, care este produsul interesului pastoral al patriarhului Teoctist, ce a acceptat să rupă din Arhiepiscopia Bucureştilor, pentru a contribui astfel la o mai bună păstorire a acesteia. Această iniţiativă a sa arată sensibilitatea sa pentru o păstorire corectă, dar şi vitalitatea Bisericii, după revoluţie, atunci când aceasta a început să preia o lucrare pastorală vitală, ce se sprijină pe noi episcopi, care îşi pun amprenta pe noua epocă a Bisericii Române, lucrând spre slava lui Dumnezeu şi progresul poporului.

Biserica lui Hristos nu există numai pentru conducătorii spirituali, ci mai ales pentru popor, datorită căruia îşi dezvoltă activitatea. Aşadar, orice activitate pastorală trebuie să urmărească cultivarea spirituală a poporului şi deservirea intereselor sale în sensul bun al cuvântului, odată ce poporul are drepturi în cadrul Bisericii. Pentru aceea, doresc să subliniez prezenţa călduroasă şi entuziastă a poporului, ceea ce arată că poporul şi clerul suntem uniţi în Iisus Hristos. De asemenea accentuez şi importanţa prezenţei autorităţilor de stat, care scriu o nouă pagină de istorie a acestui loc prin colaborarea minunată dintre Biserică şi Stat pentru întărirea poporului şi bunăstarea adevărată a acestuia. Poporul are nevoie de Biserică, de binecuvântarea lui Dumnezeu şi de îndrumarea de către părinţii duhovniceşti. Acest lucru este valabil mai ales acum, când vă pregătiţi să intraţi în Uniunea Europeană. Salutăm această perspectivă şi suntem alături în lupta dumneavoastră ca acest vis să devină realitate, să intraţi în familia europeană, căreia îi aparţineţi, datorită civilizaţiei şi tradiţiei dumneavoastră. Marele tezaur al dumneavoastră, la fel ca şi al nostru al grecilor, este tradiţia, credinţa şi istoria noastră. Cu acestea trebuie să intrăm în Uniunea Europeană fiind mândri. Dealtfel, Uniunea Europeană niciodată nu a cerut de la popoare să-şi părăsească particularităţile. Să fiţi mândri de acestea şi să nu ascultaţi pe aceia care vă spun că pentru a fi europeni, trebuie să încetaţi să fiţi români. Aceasta înseamnă sinucidere şi cred că nimeni nu voieşte să se sinucidă.

Susţineţi suflul înnoitor al ţării şi al Bisericii dumneavoastră. Susţineţi-vă tradiţia şi istoria. Să fiţi mândri de Ortodoxia voastră. Cu aceste provizii veniţi împreună cu noi în Uniunea Europeană ca să dăm această mărturie, de care au atâta nevoie fraţii noştri europeni. Să aveţi întotdeauna binecuvântarea lui Dumnezeu”.

Importanţa vizitei. Privită în context istoric şi al relaţiilor bisericeşti se poate spune că vizita aceasta, deşi scurtă, este un eveniment de-a dreptul remarcabil din mai multe motive: un întâistătător al unei Biserici Ortodoxe surori nu a mai trecut prin această zonă a ţării de câteva secole; vizita a fost oficială şi s-a înscris într-un program bine stabilit al Preafericitului Hristodoulos, încă înainte de venirea în ţară, lucru ce spune mult despre prestigiul pe care Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor l-a câştigat în ultimii ani; eparhia noastră a fost singura dintre episcopiile nou înfiinţate vizitate de delegaţia greacă, şi locul unde, în afară de reşedinţa patriarhală, ea a fost întâmpinată de cei mai mulţi ierarhi români.

Dacă avem apoi în vedere şi modul în care a fost apreciată această vizită de oaspeţi, precum şi semnalele primite ulterior, se poate afirma că atenţia acordată de către delegaţia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei vizitei făcute la Slobozia a fost specială. Iar aceasta se datorează nu numai faptului că Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor este o eparhie tânără, ce reflectă noul interes pastoral şi de organizare al Bisericii Ortodoxe Române, ci mai ales pentru că ierarhul locului, Preasfinţitul Părinte Damaschin, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, este, aşa cum afirma Preafericitul Hristodoulos, „vechi bursier al Bisericii Greciei, cunoscut pentru studiile strălucite pe care le-a făcut la Atena şi cunoscut pentru activitatea pastorală şi misionară pe care o desfăşoară acum ca episcop al acestei eparhii binecuvântate de Dumnezeu.” Acesta din urmă este de fapt şi motivul pentru care donaţiile făcute Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor de către Organizaţia Solidaritatea, ce aparţine Bisericii Ortodoxe a Greciei, au fost destul de consistente.

Dar, trecând de toate aceste aspecte, ce sunt bine să fie ştiute, cel mai mare câştig al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, al credincioşilor şi preoţilor ei este unul spiritual, anume că, prin această vizită, săvârşită prin voia lui Dumnezeu într-un moment jubiliar, este confirmată şi recunoscută încă o dată râvna şi vrednicia sufletească a credincioşilor din Bărăgan.

Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca roadele şi bucuriile acestei frumoase întâlniri să se înmulţească peste noi, iar binecuvântările şi rugăciunile celor doi întâistătători să ne ajute să înaintăm pe calea desăvârşirii duhovniceşti şi a slujirii Bisericii lui Hristos! (Valentin ILIE)
A XII-a ediție a Concertului de colinde „Hristos se naşte, slăviţi-L!”, COMUNICAT DE PRESĂ
Informeaza Centrul Eparhial
13-12-2019 16:31
Ctitoria lui Matei Basarab, gazda Sinaxei stareților din Episcopia Sloboziei și Călărașilor din anul 2019
13-12-2019 08:34
Preasfințitul Vincențiu a sfințit Catapeteasma restaurată de la Parohia Grindu din Protopopiatul Urziceni
08-12-2019 16:39
PS Vincențiu a slujit la hramul Catedralei Episcopale din Deva
07-12-2019 14:28

Informeaza Protopopiatele
Slobozia
Daruri de Sfântul Nicolae în Parohia Cuza Vodă din SloboziaȘedința administrativă lunară în Protopopiatul SloboziaUltima Ședință administrativă a preoților din Protopopiatul Călărași din acest anSfântul Ierarh Nicolae – ocrotitorul copiilor
Calarasi
Fetesti
Parohia Mircea Vodă a îmbrăcat haine de sărbătoareSfântul Ierarh Nicolae, prăznuit la Parohia Făcăeni
Urziceni
Oltenita
Lehliu
Festivalul de colinde populare românești va avea loc duminică, 15 decembrie 2019, la UrziceniȘedința administrativă lunară a preoților din Protopopiatul UrziceniȘedință administrativă lunară cu preoții din cadrul Protopopiatului OltenițaUn dar de la suflet la suflet!Seară de neuitat în Lehliu GarăProtopopiatul Lehliu organizează concursul de colinde „Veniți la ieslea lui Hristos”
Informatii din Parohii si Manastiri
Istorie
14-12-2019 15:51
Colind, ca o professio fideiAcest Dosoftei mitropolit nu era om prost
14-12-2019 15:22
13-12-2019 16:50
Casă de creștin
13-12-2019 11:46
O scară împletită din flori dalbe, flori de măr
13-12-2019 11:20
Ctitoria lui Matei Basarab, gazda Sinaxei stareților din Episcopia Sloboziei și Călărașilor din anul 2019
13-12-2019 08:36