CATEDRALA EPISCOPALĂ ÎNĂLŢAREA DOMNULUI DIN SLOBOZIA

Episcopia Sloboziei si Calarasilor

In: Protopopiatul slobozia
Data: 12 August, 2016
Recomanda

Hram: Înălţarea Domnului şi Acoperământul Maicii Domnului

Hram Paraclis: Sfântul Alexandru Romanul

Adresa: strada Dobrogeanu Gherea, nr. 9 bis, Municipiul Slobozia, jud. Ialomiţa

 

În data de 15 iulie 1992, în oraşul Slobozia se sfinţea locul unei viitoare mari biserici. Punerea pietrei de temelie era făcută de către fericitul întru adormire patriarh Teoctist, care era şi arhiepiscop al Arhiepiscopiei Bucureştilor, sub a cărui jurisdicţie se afla atunci Slobozia, în prezenţa preoţilor şi a unui număr mare de credincioşi.

La vremea respectivă, evenimentul era remarcabil din mai multe motive. Era, în cea mai mare măsură, un lucru inedit pentru mulţi participanţi, pentru că de multă vreme construcţia unei biserici nu mai fusese posibilă în Slobozia. Exista aici doar o fostă mănăstire, transformată în biserică parohială, şi o capelă de cimitir. Acestea erau singurele lăcaşuri de cult unde preoţii săvârşeau serviciile religioase şi unde credincioşii puteau să participe la slujbe. Practic, de când fusese transformată în oraş, mica aşezare care, potrivit tradiţiei îşi datorează existenţa marelui voievod Matei Basarab, nu avea o biserică nouă.

Semnificativ apoi, punerea pietrei de temelie se făcea de către Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Dincolo de aceste aspecte, evenimentul mai avea un simbolism profund: tradiţia creştină de a construi, înainte de stabilirea spaţială a unei comunităţi, o biserică, care, prin natura ei, o întăreşte pe aceasta şi o leagă de aşezare. Această idee era în sfârşit pusă în aplicare şi aici la Slobozia, după o lungă perioadă de timp. Şi, deşi, mai era mult până să fie împlinită această năzuinţă, prezenţa patriarhului ţării aici era o garanţie că, pentru prima oară de la întemeierea oraşului, se încerca recuperarea unei dimensiuni ce până atunci nu existase sau fusese uitată în Slobozia. Se încerca, mai exact, o reîntemeiere spirituală a acestei aşezări. Ab initio, nu era vorba încă de o catedrală, adică de un lăcaş în care să slujească un episcop, dar dimensiunile au fost gândite de la început monumentale, pentru că şi scopul duhovnicesc urmărit era unul deosebit.

Începutul a fost mai greu, dar înfiinţarea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, cu sediul la Slobozia, la un an după punerea pietrei de temelie, a făcut ca lucrurile să continue în mod firesc. Noua biserică a căpătat destinaţia de catedrală, iar proiectul ei a fost astfel regândit: ca orice catedrală, ea avea să fie şi un simbol al oraşului. Realizarea ei s-a făcut însă prin eforturi mari: primul episcop al noii episcopii, Preasfinţitul Părinte Nifon (1994-1999), a acordat atenţie construcţiei catedralei, fiind ridicată în timpul arhipăstoririi sale până la nivelul turlelor, iar, ulterior, Preasfinţitul Părinte Damaschin a continuat şi a finalizat, într-un ritm susţinut, lucrările de construire a acesteia, adăugând şi o serie de funcţionalităţi lăcaşului iniţial, prin amenajarea unui paraclis cu hramul Sfântul Alexandru Romanul, la subsolul catedralei, ce a fost sfinţit la 6 decembrie 2004. Lucrările de construire la Catedrala episcopală Înălţarea Domnului au fost încheiate în anul 2003.

Construcţia rezultată are dimensiuni monumentale: înălţimea 37 m, lungimea 45 m, lăţimea 24 m şi 33 m la abside, suprafaţa totală 850 m2, fiind prima şi cea mai mare construcţie eclesială din ţară finalizată după căderea comunismului.

Necesitatea funcţionării unui nou lăcaş de cult pentru nevoile credincioşilor din Slobozia a fost motivul care a făcut ca sfinţirea Catedralei episcopale să aibă loc pe data de 25 martie 2004, de sărbătoarea Bunei Vestiri, înainte de începerea lucrărilor de pictură, care au durat mai mulţi ani, dată fiind suprafaţa foarte mare a catedralei (aproximativ 7000 m2 de pictură). Pictura catedralei a fost finalizată în anul 2013, în timpul arhipăstoririi Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, al treilea episcop al Eparhiei Sloboziei şi Călăraşilor.

Sărbătoarea sfinţirii Catedralei Înălţarea Domnului a fost o sărbătoare a municipiului Slobozia şi a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, ai cărei credincioşi au contribuit permanent la ridicarea ei, dar și o împlinire deosebită pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română. La slujba de sfințire au participat doisprezece ierarhi în frunte cu vrednicul de pomenire Părinte Patriarh Teoctist, care pusese piatra de temelie a sfântului lăcaş. Ierarhii care au venit şi au slujit la Slobozia, au fost: Patriarhul României, Preafericitul Teoctist († 2007), Înaltpreasfinţitul Părinte Daniel, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfințitul Părinte Ilarion, mitropolitul Durostorului (Bulgaria), Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Nifon, arhiepiscopul Târgoviştei, Preasfinţitul Părinte Gherasim, episcopul Râmnicului, Preasfinţitul Părinte Epifanie, episcopul Buzăului şi Vrancei, Preasfinţitul Părinte Calinic, episcopul Argeşului şi Muscelului, Preasfinţitul Părinte Casian, episcopul Dunării de Jos, Preasfinţitul Părinte Damaschin, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfinţitul Părinte Visarion Răşinăreanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăoanul, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului și Preasfinţitul Părinte Corneliu Bârlădeanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Huşilor.

Numărul mare de credincioşi care a venit atunci pentru a participa la slujba de sfinţire s-a putut bucura şi de binecuvântarea sfinţilor ale căror sfinte moaşte au fost aduse pentru închinare, prin grija Preasfinţitului Părinte Damaschin, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, din eparhiile vecine: de la Galaţi, prin bunăvoinţa Preasfinţitului Părinte Casian, episcopul Dunării de Jos, au fost aduse moaştele Sfântului Apostol Andrei, din Arhiepiscopia Tomisului fost aduse părticele din moaştele sfinţilor mucenici Zoticos, Atalos, Filipos şi Kamasis de la Niculiţel şi ale sfinţilor Epictet şi Astion de la Halmyris (Dunavăţ), care au rămas ca dar din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie pentru noua catedrală. De asemenea, din Silistra (Bulgaria), din străvechea Mitropolie a Durostorului, Înaltpreasfinţitul Părinte Ilarion a adus moaştele Sfântului Mucenic Dasie, sfânt daco-roman, martirizat aici în secolul al IV-lea.

Delegaţia oficială a înalţilor ierarhi a sosit de pe data de 24 martie 2004, iar a doua zi, de sărbătoarea Bunei Vestiri, în prezenţa miilor de credincioşi adunaţi, au săvârşit în mod solemn sfinţirea noului lăcaş de cult. În cuvântările ţinute de către Părintele Patriarh Teoctist şi de către ceilalţi ierarhi, a fost subliniată importanţa istorică evidentă a acestui eveniment. Un asemenea sobor de ierarhi nu s-a mai adunat pe pământul Bărăganului de la sfinţirea Mănăstirii Slobozia, cu hramul Sfinţii Voievozi, ctitoria lui Matei Basarab (1632-1654). Tradiţia aminteşte că sfinţirea acestei mănăstiri a fost săvârşită de însuşi patriarhul Constantinopolului.

Caracterul cu totul extraordinar al slujbei săvârşite a avut un ecou pe măsură în presa centrală, precum şi în străinătate. Impresionanta ceremonie de sfinţire a Catedralei din Slobozia şi pelerinajul pentru închinare la sfintele moaşte au fost trăite cu intensitate de credincioşii din Slobozia şi din întreaga eparhie.

În timpul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Damaschin, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, organizatorul întregului eveniment, a mulţumit tuturor celor care au ajutat la ridicarea acestui lăcaş şi a dat citire documentului care a fost pus în piciorul Sfintei Mese, semnat de toţi ierarhii participanţi.

Proiectul catedralei, în formă de cruce greacă, a fost elaborat de arhitectul Voicu Florea. Impunătorul lăcaş de cult este încadrat într-o zonă cu totul deosebită a oraşului, în principalul parc din Slobozia. În apropierea sa, se află monumentul închinat eroilor. Culoarea edificiului este albă, iar pe frontispiciul faţadei se afla, la acel moment, un mozaic cu icoana Înălţării Domnului, hramul catedralei.

În perioada 2010 – 2013, prin purtarea de grijă a Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, pridvorul şi frontispiciul catedralei au fost împodobite cu pictură bisericească în tehnica mozaic murano; au fost realizate o nouă catapeteasmă şi un nou paviment din marmură şi a fost îmbunătăţit sistemul de climatizare. Alături de aceste realizări, se adaugă şi schimbarea mobilierului şi a ferestrelor de la sfânta catedrală. De asemenea, a fost construit un lumânărar, care, prin arhitectură şi pictura cu care este împodobit, se integrează armonios în ansamblul catedralei episcopale.

În anul 2014, prin implicarea directă a Preasfinţitului Părinte Vincenţiu şi prin contribuţia unor sponsori, patrimoniul Catedralei Episcopale a fost îmbogăţit cu noi piese de mobilier bisericesc (Sintron, un Baldachin pentru Sfintele Moaşte, un Tron Arhieresc şi o Axioniţă, lucrate în lemn de stejar sculptat şi poleit cu foiţă de aur) şi un veşmântar. De asemenea, au fost înlocuite şi uşile de acces în sfântul locaş.

În partea de apus, se află clopotniţa, bine proporţionată ca dimensiuni cu catedrala, de unde se poate înainta spre absida altarului pe o frumoasă alee, mărginită cu fântâni arteziene.

Esplanada lăcaşului este generoasă, aici fiind punctul final al procesiunilor anuale organizate de Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor. Pe lângă sfintele moaşte, primite cu ocazia sfinţirii, catedrala şi-a îmbogăţit relicvariul, aflat în partea dreaptă de la intrare, cu părticele din moaştele Sfinţilor Emilian şi Dasie din Durostor, precum şi ale Sfântului Ierarh Martir Teodosie al II-lea, mitropolitul Moldovei, de la Mănăstirea Brazi.

Pictura, realizată în stil neobizantin românesc de către Mihail Fordea, este finalizată.

Alături de Mănăstirea Slobozia, ea a devenit un simbol al oraşului, toți cei care îi trec pragul putând să o admire, dar şi să se închine sfintelor moaşte aduse aici, în ultimii ani, prin bunăvoința Preasfințitului Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor. Pentru toate binefacerile primite de la Dumnezeu, în numele tuturor creştinilor ortodocşi din judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, ca semn de mulţumire, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, alături de Permanenţa Consiliului Eparhial, a hotărât, în anul 2011, ca sfântul locaş să primească cel de-al doilea hram, Acoperământul Maicii Domnului. (R. M.)

Abonament RSS Informatii
SPRIJINIM CONSTRUIREA CATEDRALEI
Cautare