Istoric

catedrala

Înfiinţarea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor

Noua situaţie apărută după căderea comunismului, când necesitatea revigorării vieţii bisericeşti a devenit un imperativ, a făcut ca prima eparhie nou înfiinţată în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, după aproape jumătate de secol, să fie Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor.

Dincolo de necesitatea pastorală a existenţei unei eparhii în aceste locuri, prin înfiinţarea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor era recunoscut aportul milenar al tradiţiei creştine, tăriei credinţei ortodoxe şi pietăţii locuitorilor Bărăganului în viaţa Bisericii noastre strămoşeşti şi a poporului român. Astfel, în şedinţa din 22 iunie 1993, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor a luat în discuţie cererea preoţilor şi credincioşilor din cadrul protoieriilor judeţelor Ialomiţa şi Călăraşi, privind înfiinţarea unei episcopii şi numirea aici a unui ierarh.

Motivele cererii porneau de la considerente de ordin istoric şi conţineau propuneri de îmbunătăţire ale activităţii pastoral-misionare şi de promovare a educaţiei moral-religioase pentru păstrarea şi consolidarea credinţei ortodoxe. Întrucât argumentele erau susţinute şi de autorităţile locale de stat, care s-au oferit să asigure posibilităţi corespunzătoare pentru buna funcţionare a viitoarei episcopii, Consiliul Eparhial s-a declarat de acord cu înfiinţarea unei episcopii locale pentru judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, de care să aparţină Protoieriile Slobozia, Urziceni, Călăraşi şi Olteniţa. 

Sfântul Sinod, în şedinţa sa de lucru din 6-8 iulie 1993, luând în examinare adresa Arhiepiscopiei Bucureştilor nr. 2743/1993, privind propunerea Consiliului Eparhial al acesteia, de înfiinţare a unei eparhii în Câmpia Bărăganului, a hotărât, în urma analizei făcute de Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină, înfiinţarea unei noi episcopii pentru judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, cu denumirea Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, încadrată în jurisdicţia canonică a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, urmând ca reşedinţa să fie stabilită după cunoaşterea exactă a situaţiei pe plan local.

Hotărârea Sfântului Sinod privind înfiinţarea unei episcopii cuprinzând judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, ca sufragană a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, a fost comunicată Arhiepiscopiei Bucureştilor cu adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 4176/1993. Totodată, hotărârea sinodală a fost adusă şi la cunoştinţa preoţilor şi credincioşilor printr-un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, publicat în Vestitorul Ortodoxiei (anul V, nr. 98-99 din iulie 1993), periodic al Patriarhiei Române, care a fost reprodus şi de ziarele centrale şi a fost citit şi la posturile naţionale de radio şi televiziune.

Vestea înfiinţării pentru prima oară a unui centru eparhial în Bărăgan a fost primită cu bucurie de clerul şi credincioşii din judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, care erau contemporani unui eveniment istoric, acela de a fi martorii aşezării unui scaun vlădicesc pentru prima dată în aceste locuri.

Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureştilor s-a întrunit în şedinţă extraordinară în ziua de 2 septembrie 1993 şi a luat în discuţie adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 4176/1993, privind înfiinţarea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, aprobată de Sfântul Sinod la propunerea Consiliului Eparhial. În urma dezbaterilor şi pe temeiul articolului 94 (litera m), din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureştilor, procedând în spiritul hotărârii sinodale, a confirmat înfiinţarea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor şi i-a stabilit reşedinţa în municipiul Slobozia, unde fuseseră asigurate între timp condiţii corespunzătoare pentru reşedinţa episcopală.

În continuare, potrivit procedurilor statutare, hotărârea Sfântului Sinod de înfiinţare a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, confirmată de Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureştilor şi adusă la cunoştinţa Cancelariei Sfântului Sinod, cu adresa acestei eparhii nr. 5996 din 22 septembrie 1993, a fost supusă Adunării Naţionale Bisericeşti, convocată în şedinţă extraordinară la 5 octombrie 1993.

Luând în considerare că hotărârea sinodală a fost confirmată de Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureştilor, în şedinţa sa din 2 septembrie 1993, care a stabilit şi întinderea teritorială a noii episcopii, precum şi reşedinţa episcopului, şi pe temeiul prevederilor articolului 7, alin. 2, şi articolului 20 (litera e) din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi articolului 59, (litera e) din Regulamentul organelor centrale din Patriarhia Română, Adunarea Naţională Bisericească a aprobat înfiinţarea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, cu reşedinţa la Slobozia, ca sufragană a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, având jurisdicţie asupra judeţelor Ialomiţa şi Călăraşi.
                      

Alegerea Adunării Eparhiale a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor

În urma Deciziei Patriahale nr. 8/1993, comunicată Arhiepiscopiei Bucureştilor cu adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 6227/1993, s-a stabilit data de 9 decembrie 1993 pentru alegerea membrilor clerici şi mireni în Adunarea Eparhială a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor. Biroul Electoral Eparhial, care urma să coordoneze pregătirile alegerilor şi să rezolve eventualele situaţii inopinate din timpul lor, a fost stabilit la Arhiepiscopia Bucureştilor, potrivit articolului 69 dinRegulamentul organelor deliberative.

Prin ordinul circular nr. 6790/1993 al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor s-a adus la cunoştinţa tuturor parohiilor şi filiilor din cuprinsul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor atât componenţa nominală a celor zece circumscripţii electorale, data alegerilor, cât şi localităţile stabilite pentru întrunirea colegiilor electorale şi preşedinţii acestora, dimpreună cu toate dispoziţiile regulmentare privind desfăşurarea alegerilor eparhiale.

În urma alegerilor, desfăşurate în bună rânduială în ziua de 9 decembrie 1993, au fost desemnaţi cei 30 de membrii (10 clerici şi 20 de mireni) în Adunarea Eparhială a Sloboziei şi Călăraşilor şi s-au completat totodată şi locurile de membrii rămase vacante în organele eparhiale ale Arhiepiscopiei Bucureştilor, creându-se toate premisele necesare alegerii unui ierarh pentru credincioşii din Bărăgan.

Abonament RSS Informatii
SPRIJINIM CONSTRUIREA CATEDRALEI
Cautare